La guvern sunt din nou tensiuni între PSD și PNL. Subiectul, de data asta, este creșterea salariului minim pe economie, anunțată săptămâna trecută de Marcel Ciolacu. Șeful PSD declara că de la 1 iulie, salariul minim va creşte 3.700 de lei brut. În prezent, salariul minim este de 3.300 de lei. Liberalii, în schimb, nu ar fi de acord cu acest lucru, după cum susțin mai multe surse politice. G4Media a scris că premierul Ciolacu a negociat cu reprezentanții mediului de afaceri creșterea salariului minim, precum și majorarea de la 200 de lei la 300 de lei a cuantumului scutit de taxe din salariul minim. Într-o declarație pentru Republica, director executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete, spune că „s-a dus pe apa sâmbetei orice predictibilitate”. În plus, economiștii arată că actuala politică salarială a guvernului este generatoare de inflație.
„Nu am fost de acord să crească acum în iulie fiindcă s-a dus pe apa sâmbetei orice predictibilitate. A crescut în octombrie 2023, acum în iulie 2024. În ultimul deceniu era predictibil, negociam toamna și intra în vigoare în ianuarie. Noi am cerut ca orice creștere să se aplice de la 1 ianuarie 2025 și după ce decidem mecanismul cerut de directiva europeană și de PNRR. Economia a încetinit, inflația era în scădere și nu era niciun motiv să ne grăbim acum în iulie”, a declarat Radu Burnete pentru Republica.
Aceasta. a scris și un text de opinie publicat pe 25 aprilie în Ziarul Financiar, în care sublinia că Confederația Patronală Concordia a propus Guvernului o variantă simplă: „Salariul minim să se ajusteze automat cu rata inflaţiei şi în acelaşi timp să fie mereu între 40% şi 50% din salariul mediu, respectând cerinţele directivei europene. Această negociere între 40% şi 50% trebuie purtată de patronate şi sindicate având în faţă cifrele legate de puterea de cumpărare, productivitate şi creştere economică. Guvernul ar mai trebui să intervină doar dacă nu există un acord. Vor fi ani economic buni când el se va apropia de 50% şi ani dificili când va coborî puţin de acolo. Este esenţială această flexibilitate nu doar pentru a creşte rolul partenerilor sociali cum ne cere tot UE, ci pentru că ei ştiu cel mai bine care sun realităţile de la firul ierbii. Treaba Guvernului va fi în continuare să facă reformele şi investiţiile necesare astfel încât nivelul general al salariilor să crească, deci şi salariul mediu şi apoi automat cel minim.
Asta va duce salariul minim brut la peste 1000 de euro în următorii ani, un prag psihologic. Poate să-l ducă şi la 1200 de euro cum spunea zilele trecute premierul, aflat deja în campanie? Da, dar ca urmare a creşterii economice, a investiţiilor şi reformelor care duc nivelul general al salariilor în sus, nu din pix. Dacă scoatem din pălărie un salariu minim care sună bine în campanie şi apoi facem o formulă care ”să dea”, vom crea României nişte probleme structurale fantastice, mai ales în contextul mult trâmbiţatelor reforme fiscale de anul viitor”.
Tot Radu Burnete mai spune că salariul minim din România a avut din 2010 încoace cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană pentru că a avut mult de recuperat, de la 142 în 2010 de euro la 660 de euro astăzi. „Un raport recent al Comisiei Europene ne spune că între decembrie 2021 şi decembrie 2023, în numai 2 ani, salariul minim a crescut cu 43.5%. Nu mai poate creşte cu aceeaşi viteză. România are deja o rată foarte mare a şomajului în rândul tinerilor şi cea mai scăzută rată din UE de participare la forţa de muncă a oamenilor apţi, competenţe digitale extrem de scăzute. Politicienii trebuie să se întrebe ce fel de companii pot oferi salarii minime de 1000 de euro unor începători, peste noapte. Trebuie să mai ieşim din Bucureşti şi cu mintea, nu doar cu maşina pe Valea Prahovei”, ține să mai sugereze Radu Burnete.
242 de lei care mai mult ne încurcă decât să ne ajute
Măsura anunțată de Guvern, cum că va crește la 3.700 de lei salariul minim brut, începând cu data de 1 iulie, față de 3.300 lei cât este în prezent, înseamnă că salariul minim brut pe țară va crește cu 12,12%, ceea ce se traduce printr-o majorare netă de 242 de lei. Atât se va vedea în buzunarul oamenilor.
Potrivit reprezentanților mediului privat, citați de Economedia, o nouă creștere a salariului minim ar intensifica presiunile asupra companiilor, în special în industriile cu marje mici de profit, dat fiind că între 30-35% din angajații români cu norma întreagă primesc salariul minim pe economie.
În urmă cu două săptămâni, reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS) au publicat o analiză care indică faptul că deşi există discrepanţe majore între cele mai mici şi cele mai mari salarii, ele sunt impozitate cu aceleaşi procente, ceea ce reflectă „o politică fiscală absurdă” în domeniu. Concret, BNS încearcă să convingă guvernanții să regândească taxarea muncii.
„Guvernul testează pe români tot felul de măsuri, aceştia devenind cobaii experimentelor fiscale şi care, nu de puţine ori, s-au dovedit a fi conceptual greşite”, acuză BNS, care oferă și exemple. Datele colectate de Blocul Naţional Sindical arată că raportul dintre salariul minim brut pe ţară şi câştigul salarial mediu brut a fost în luna februarie 2024 de 41,3%, în timp ce în luna octombrie 2023, când a fost adoptată actuala valoare a salariului minim brut, raportul era de 43,9%. Tot BNS a mai transmis că aproximativ 15% din salariaţii cu contracte de muncă pentru normă întreagă au salarii brute la nivelul salariului minim brut pe ţară. De asemenea,
Blocul Naţional Sindical oferă și un exemplu de măsură fiscală greșită adoptată de guvernul condus de Ciolacu: „Una dintre măsuri prevede deducerea sumei de 200 de lei din baza de impozitare a salariului minim, în condiţiile în care 2024 a fost anul în care a intrat în vigoare prevederea din Codul Muncii potrivit căreia un salariat poate fi plătit cel mult doi ani cu un salariul egal cu salariul minim. Rezultatul? Un lucrător plătit cu venitul minim (3.300 lei brut) are un salariu net de 2.079 lei. Iar un lucrător plătit cu un salariu brut de 3.450 lei câştigă în mână tot 2.079 lei. O astfel de politică fiscală este absurdă şi, în mod cert, inhibă angajaţii să lucreze şi angajatorii să respecte legislaţia muncii”.
În septembrie 2023, Economedia scria că 1,5 milioane de salariați din România erau plătiți cu salariul minim de 3000 de lei și încă aproape 349.000 cu salariul minim de 4000 de lei. Prin urmare, România avea la începutul anului 2023 peste 5,6 milioane de salariați activi. Ceea ce înseamnă că peste o treime dintre aceștia erau plătiți cu salariul minim.
PNL vs. PSD
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a fost întrebat la Euronews România dacă este sau nu o abordare populistă declaraţia făcută de premierul Marcel Ciolacu despre creşterea salariului minim. „Nu am văzut-o, nu ştiu detalii despre ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, nu pot să comentez”, a afirmat Nicolae Ciucă săptămâna trecută. El a fost întrebat dacă o asemenea declaraţie nu ar fi trebuit să fie făcută după consultarea în coaliţie. „De regulă, toate aceste aspecte care au vizat decizii importante au fost discutate în coaliţie. Probabil că după întâlnirea cu Comisia Tripartită vom avea o discuţie şi în coaliţie”, a transmis liderul PNL.
Ca reacție, Marcel Ciolacu a declarat, luni, despre majorarea salariului minim, anunţată săptămâna trecută, că decizia a fost luată pe data de 15 decembrie în coaliţie şi nu îşi aduce aminte să fi fost altă decizie. Ciolacu a mai spus că nu este de acord ca activitatea Guvernului să fie decisă în totalitate de o coaliție politică.
Sfidarea lui Ciolacu
Analistul economic Constantin Rudnițchi scrie, într-o analiză pentru RFI, că proiectul de ordonanță anunțat de guvern prin care salariile unor categorii de angajați bugetari cresc cu 10% este de domeniul incredibilului, dacă privim datele bugetare.
„Adică, nivelul cheltuielilor de personal, respectiv cele cu salariile, au crescut vertiginos. România are un deficit bugetar scăpat de sub control, iar statul român se împrumută cu sume imense pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a rostogoli datoriile ajunse la scadență. În aceste condiții, creșterea salariilor, chiar și cu 10%, pentru o serie de categorii de angajați bugetari este o adevărată sfidare. Cine sunt cei care vor primi majorările salariale? Angajații care au protestat în ultimul timp, adică funcționarii din instituțiile de cultură, cei de la Registrul Comerțului, angajații din administrația locală, dar și cei din administrația centrală și diplomații. Profesorii, angajații din sistemul sanitar sau magistrații au primit deja majorări salariale consistente. Au mai rămas câteva categorii de bugetari care și-au arătat nemulțumirea față de salariile pe care le au și cu ocazia proiectului de ordonanță primesc un plus de 10%.
Este o soluție populistă. În mod normal, guvernul ar fi trebuit să înghețe salariile nu doar pentru că deficitul bugetar nu scade, ci mai ales pentru că este o perioadă în care se pregătește o nouă lege de salarizare unitară. Dar, până să se clarifice principiile și ierarhia categoriilor profesionale printr-o nouă lege de salarizare unitară este mult mai simplu să acorzi direct creșteri de salarii”, spune Constantin Rudnițchi, care ține să precizeze că politica salarială a guvernului este generatoare de inflație, iar logica majorării salariilor bugetare este una politică, nu economică.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Și eu trăiesc într-o zonă săracă, unde locurile de muncă sunt mai rare decât stâlpii de telegraf și primăria din sat e cel mai mare angajator pe o rază de 30 de kilometri, da' nu pot fi de acord cu ideea că guvernul stabilește din pix salariul minim.
Am muncit o viață în privat și cred că înțeleg mersul treburilor. Cum naiba să vină guvernul să stabilească nivelul salariului minim într-o firmă privată, dând vina pe patronii „hrăpăreți” că exploatează angajații pentru a obține profit maxim?
Ce economie de piață e aia în care statul stabilește prețul muncii, fără să țină seama de legile economiei? Nicio „afacere” nu poate exista fără profit, cu excepția „intreprinderilor” de stat, unde statul își răsplătește amploiații cu vârf și îndesat după reguli numai de el știute...
Oamenilor muncii de la orașe și sate nu le rămâne decât să meargă zilnic la treabă și să-și plătească conștincios dările către statul care le crește din pix salariul minim cu care sunt plătiți, ca să aibă „republica democrată” România cu ce răsplăti tăiatul de frunză la câini al multora dintre slujbașii ce populează birourile patriei.
Citat din ChatGPT:
„Părerea unui liberal despre creșterea din pix a salariului minim
În dezbaterea economică și politică contemporană, subiectul creșterii salariului minim prin decizie guvernamentală suscită opinii diverse. Din perspectiva unui liberal, care prețuiește libertatea individuală, piețele libere și intervenția minimă a statului în economie, această problemă este deosebit de complexă și controversată.
Principiile liberalismului economic
Liberalismul economic se bazează pe câteva principii fundamentale: respectul pentru libertatea individuală, supremația pieței libere și scepticismul față de intervenția statului în economie. Liberalii argumentează că piețele, atunci când funcționează liber și fără constrângeri excesive, sunt cele mai eficiente mecanisme de alocare a resurselor și de stimulare a inovației și creșterii economice. În acest context, salariile ar trebui să fie determinate de dinamica cererii și ofertei pe piața muncii, nu de deciziile administrative.
Efectele unei creșteri impuse a salariului minim
Creșterea salariului minim prin decizie guvernamentală, deși intenționată să îmbunătățească veniturile lucrătorilor cu salarii mici, poate avea efecte adverse, contrare scopului inițial. Un liberal ar argumenta că o astfel de măsură poate conduce la creșterea șomajului, în special în rândul tinerilor și al lucrătorilor necalificați. Angajatorii, confruntați cu costuri mai mari, ar putea reduce numărul de angajări sau chiar ar putea concedia angajați existenți pentru a-și menține rentabilitatea.
În plus, creșterea costurilor cu forța de muncă poate determina companiile să investească mai mult în automatizare, înlocuind astfel lucrătorii umani cu tehnologie. Acest fenomen nu doar că ar reduce numărul locurilor de muncă disponibile, dar ar și accentua inegalitățile economice, cei afectați fiind tocmai cei cu veniturile cele mai mici și cu abilități mai reduse.
Alternativa liberală: piețe libere și politici de susținere a formării profesionale
Din perspectiva unui liberal, soluția nu constă în intervenții administrative precum creșterea din pix a salariului minim, ci în politici care să sprijine funcționarea pieței libere și să îmbunătățească capacitatea lucrătorilor de a se adapta cerințelor economiei moderne. O astfel de abordare ar include investiții în educație și formare profesională, care să ofere oamenilor abilitățile necesare pentru a accede la locuri de muncă bine plătite și pentru a-și îmbunătăți productivitatea.
De asemenea, politici care să încurajeze antreprenoriatul și inovația ar putea contribui la crearea de locuri de muncă noi și bine plătite. Prin reducerea birocrației și a barierelor la intrarea pe piață, guvernul ar putea facilita crearea de noi afaceri, care la rândul lor ar crea oportunități de angajare pentru o gamă largă de lucrători.
Concluzie
Din perspectiva unui liberal, creșterea din pix a salariului minim este o măsură care, deși bine intenționată, riscă să producă mai mult rău decât bine. Liberalismul pune accent pe libertatea piețelor și pe capacitatea acestora de a aloca eficient resursele, inclusiv forța de muncă. În loc să recurgă la măsuri administrative care pot distorsiona piața muncii, un guvern liberal ar trebui să se concentreze pe crearea unui mediu economic favorabil inovației și educației, care să permită cetățenilor să prospere prin propriile lor eforturi și talente. Numai astfel poate fi atins un echilibru sustenabil între necesitatea protecției sociale și dinamica unei economii moderne.”