Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Salariul minim este o formă de intervenție brutală a statului în calculul economic și actul antreprenorial

salariul minim - getty

Foto: Getty Images

Ludwig von Mises: Un om de afaceri nu poate plăti un muncitor cu mai mult decât suma adăugată de munca acestui angajat la valoarea produsului. El nu poate să-l plătească cu mai mult decât sunt consumatorii dispuși să plătească pentru munca adăugată de acest muncitor individual. Dacă îl plătește mai mult, capitalistul nu își va recupera cheltuielile de la consumator. El va suferi pierderi și, după cum am arătat de atâtea ori, și după cum toată lumea știe, un om de afaceri care suferă pierderi trebuie să-și schimbe felul în care face afaceri, sau să dea faliment.

Salariul minim aruncă în derizoriu toată această logică economică de bun simț. Este o formă de intervenție brutală a statului în calculul economic și actul antreprenorial. Cu agresiune în spate, statul ne spune că „se poate” și că antreprenorul trebuie să fie obligat să plătească mai mult decât valoarea adăugată de salariat pe care consumatorul e dispus să o plătească prin prețul produsului. Sindicatele îi țin isonul statului mereu în acest demers.

Din acest motiv, instituția salariului minim nu este despre bunăstare sau despre creșterea nivelului de trai al muncitorilor săraci. Este despre agresiune și redistribuire cu forța de resurse. Este despre inegalitate de șansă. Despre faliment și nu despre succes în afaceri. Despre a ține deoparte de piața muncii pe cei dispuși să își ajusteze pretențiile salariale la valoarea adăugată inclusă în preț.

Este o taxă pe afaceri și pe muncă! Nu există niciun argument economic pentru a consolida această alterare păguboasă a mecanismelor de piață! Dimpotrivă...

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • A nu se uita si alte influente economice pe care le are salariul minim, in afara de cele usor vizibile, asupra patronului si respectiv salariatului din privat. Salariul minim influenteaza si alte forme de venituri sau cheltuieli. De exemplu pensia alimentara datorata in cazul familiilor divortate cu copil. Se calculeaza tot in functie de salariul minim. Apoi acest salariu minim mai este si baza de calcul a anumitor contributii sociale deci taxe. Si probabil mai sunt si altele pe care le uit acum...
    • Like 0
  • Da, hai să nu mai obligăm angajatorii să plătească măcar salarii la limita supraviețuirii și să-i lăsăm să dea chiar mai puțin de atât, aveți perfectă dreptate.
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Teoretic vorbind da, doar că teoria respectivă presupune că angajatorul respectă legea întru totul. Adică nu are angajați care sunt trecuți cu salariu minim la jumate de normă pe card iar restul în plic. Statul își face niște calcule și iese pe plus cu încasările majorate de la cei cu salariul minim față de pierderile rezultate din închiderea firmelor care nu rezistă pe piață din cauza măriri respective. E un număr disproporționat de mare de angajați cu salariul minim în privat și se pare că le convine să nu declare toată suma la stat.
    • Like 0
  • Ok, ok, ok… mă voi băga şi eu ca musca-n lapte, da’ domn’ profesor, hai să ne uităm un pic măcar pe primele pagini din Teoria Generală a lui Keynes, sau măcar în istorie înainte ca măcar câteva din derapajele pieţei să fie regulate. Ce auzim în articolul ăsta e ca atunci când (la BVB parcă) domnu’ Patapievici explica ,,reglajele fine” ale pieţei. Foarte fine reglajele alea pentru milioanele de nevinovaţi care şi-au pierdut proprietăţile şi micile afaceri pentru că nişte băieţi au început să fie un pic prea hapsâni începând de prin anii ’70.

    Nu zic că neo-liberaliştii ăstia sunt proşti. Zic direct că sunt maliţioşi şi cruzi.

    Mai am şi eu o întrebare: când statele folosesc miliarde din bani publici (cam din zece în zece ani) pentru salvarea de la colaps a unor mega-instituţii private care n-au fost în stare să ţină la cote decente ,,gambling-ul”, aia se nu se numeşte ,, agresiune și redistribuire cu forța de resurse”, domn’ profesor?
    • Like 1
  • Ce ne spune nouă stimabilul domn von Mises e așa: dacă patronul e un antitalent în afaceri și are o strategie dezastruoasă, el trebuie să-și poată proteja antitalentul și dezastrul afacerii sale avînd libertatea de a-l plăti pe angajat și cu 3 lei pe lună dacă așa vrea mușchiul lui de businessman fără viziune care a pornit o afacere fără potențial.
    • Like 2
  • Gabriei check icon
    Este și o mare ipocrizie. Cel puțin in România. Dacă statului intr-adevăr i-ar pasa de soarta angajatilor, in loc sa mărească salariul minim ar reduce taxarea pe locul de munca. In acest moment un angajat plătește aproape 43% din din salariu sub forma de impozite și taxe, practic își împarte salariul jumate cu statul.
    De fapt prin mărirea salariului minim statul urmărește sa crească masa impozabilă astfel încât sa-și crească veniturile la buget din care se înfrupta o armata de sinecuriști și firme căpușa. Faptul ca un guvern condus de un liberal ia aceasta măsura populista este un semnal negativ pentru mediul de business al cărui mesaj de prudenta a fost ignorat și că acest guvern nu are nici un plan real sa reformeze administrația vetustă și ineficienta.
    • Like 2
  • Articol scris pentru a starni scandal in commenturi...
    Stiu patroni care nu ar plati nici un leu daca ar fi doar sa castigi cat produci. Ce vorbim aici?
    Sunt patroni care se plimba prin toata lumea in concedii, dar nu platesc salariile sau datoriile la timp. E foarte bine ca se intervine asupra salariului minim deoarece patronii sunt obligati la un minim de decenta catre angajat. Ca fapt divers sunt si joburi in care nu poti calcula salariul angajatului pe ora muncita deoarece nu e un job la banda, etc. Cine a dat exemplu China sa faca un experiment si 2-3luni sa-si tina parintii si bunicii pe salariul sau, deoarece China nu plateste pensii. Iti convine? Nu cred.
    • Like 0
  • Salariul minim nu este o forma de interventie brutala a statului ci doar un instrument care sa te ajute sa iti calculezi daca idea ta de afaceri are ce cauta in aceasta societate sau nu.
    Statul nu e responsabil sa asigure cale libera oricarei idei de afaceri care doreste sa produca pastile dovedite a creste spiritul antreprenorial, pe baza fertilizarii in vitro a bondarilor tibetani. Statul si societatea sunt responsabile in a se asigura ca membrii societatii nu sunt exploatati si nu vor trebui sa ajunga sa fie sustinuti de catre stat, cita vreme muncesc. Adica, nu vor muri de foame chiar daca muncesc 8 ore pe zi. Aaa, ca nu esti de acord cu asta, si sistemul american cu 2-3 joburi pe zi ca sa iti poti plati chiria ti se pare in regula, e o alta discutie. Aici vorbim de salariul minim in sine.
    Salariul minim doar iti cere sa iti revizuiesti perspectiva de a porni un business. Produsul tau ar valora cam X pe piata. Te costa Y sa il produci, considerind salariul minim pentru muncitori. Vezi ca te costa mai mult decit face? Trebuie sa te intrebi in primul rind – de ce produse similar rezista pe piata, si daca nu mai exista nimic similar – aia e explicatia – nu se merita sa il faci pentru ca nu exista cerere la acel nivel de pret. La revedere! Gaseste alta idee de afaceri. Societatea in care intentionezi sa iti lansezi afacerea a decis ca produsul tau nu are ce cauta acolo.
    Asa cum fac multe firme care cauta gauri in acest sistem, problema se poate rezolva uneori apelind la forta de munca din tari mai sarace care au un salariu minim foarte jos au care inca nu reglementeaza salariul minim. Pina una-alta, si statele si societatile alea cu apa calda au inceput sa inteleaga ca nu e in regula sa transfere problema si penalizeaza companiile care fac asta sau /si colaboreaza/[citeste -preseaza] tarile respective sa isi creasca salariile minime, macar pe zonele care sunt abuzatre international – vezi Cambodia si altele cu sal minim doar pe partea de textile.
    • Like 0
  • Dragul meu contributor, în esență ai dreptate. Și totuși la o multinaționala, sa spunem LIDL, de ce diferă salariile din Romania față de Germania. Vând aceleași produse în mare parte, chiriile în România sunt mai mici decât în Germania, motorina mai scumpă în Germania, marja de profit să spunem aceeași. Deci aceste multinaționale mai ciugulesc și din diferența de salarii. Că nu ai dreptate este faptul că acest salariu minim nu există numai în România. M-am întrebat întotdeauna de ce afacerile sunt mai profitabile în alte state decât la noi. Răspunsul se află cel mai probabil in investitii in cresterea productivitatii. Romanasii nostri nu investesc (de exemplu in linii de productie moderne automatizate) dar vor profituri maxime (automatizându-i pe angajati). În alta ordine de idei, uitati-va la sistemul bancar: cea mai mare diferenta de dobanda intre credit si depozit din Europa. De ce? Pentru ca se poate. Institutiile statului nu functioneaza: S-a dus ITM in controale in week end pe la fabricile de confecții din provincie, pe la mall-uri sa verifice cum se lucreaza in ture, daca sunt platiti corespunzator in week end, daca au contracte de munca, daca se respecta codul muncii cu 160 de ore pe luna, că legile sunt pentru toti chiar si pentru corporatistii nesatiosi.
    Deci, draga contributorului, nu mai fi asa superficial, si coboara-ti privirea si catre cei de jos care muncesc minim 10 ore pe zi si patronii le dau net 1300 de lei.
    • Like 0
  • Din 100 de lei salariu statul vrea 41. In Germania se ia 29%.
    Salariatul ramane cu 59 iar tot ce cumpara plateste TVA 9 sau 19%. Sa zicem o medie de 14%. Raman 51,7 adica statul face salariul jumi-juma.
    E corect?
    • Like 0


Îți recomandăm

Nomad digital

Marius are 24 de ani și înainte de pandemie s-a angajat pentru prima dată cu normă întreagă. Sau full-time, cum spun colegii. Multinaționala care l-a recrutat i-a oferit un contract pe perioadă nedeterminată, dar, spre mirarea părinților, a refuzat. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult