Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Doina Lemny, curatoarea expoziției-eveniment de la Timișoara, despre semnificația unora dintre cele mai cunoscute opere ale lui Brâncuși. „Avem impresia că îl cunoaștem pe Brâncuși, dar nu este așa”

Coloană de Constantin Brâncuși

Foto - Inquam Photos/ Virgil Simonescu

Prima întâlnire a Doinei Lemny cu Brâncuși a avut loc pe când era elevă și a vizitat, împreună cu clasa, ansamblul monumental de la Târgu Jiu, format din Masa tăcerii, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit. Își amintește că era o zi frumoasă. „Era o lumină extraordinară, iar razele soarelui se loveau de Coloană și mi-a rămas acea imagine, ca o minune”, povestește Doina Lemny. Mai târziu, pe când era în facultate, soțul său i-a făcut cadou un album despre ansamblul de la Târgu Jiu, cu fotografii realizate de Ion Miclea. A văzut că, deși imaginile erau alb-negru, fotograful reușise să surprindă razele din jurul Coloanei fără sfârșit care o impresionaseră în copilărire. 

Foto - Inquam Photos/ Cornel Putan

Acesta a fost punctul luminos din care s-a născut pasiunea față de Brâncuși transformată într-o carieră științifică. A început să îl studieze după ce s-a angajat în anii ‘90 la Centrul Pompidou, care se pregătea să redeschidă atelierul artistului, închis după infiltrațiile produse în urma unei furtuni. Lucrarea a fost încredințată arhitectului Centrului, Renzo Piano, căruia i s-a cerut să facă un spațiu care să protejeze mai bine opera. În acest timp, Doina Lemny a primit însărcinarea să descifreze arhivele Brâncuși. „Am lucrat foarte mult pe arhive, iar eu fiind foarte pasionată am luat foaie cu foaie, mii și mii de foi. Am trăit cu Brâncuși. Trăiesc în continuare cu Brâncuși”, spune Doina Lemny. Are față de sculptură o sensibilitate aparte. „Citez mereu un istoric francez care spunea că pictura este mai ușor de abordat, dat fiind că sunt culori vesele și te atrag și ai impresia ca înțelegi, deși este numai o impresie. Iar sculptură te face să dansezi, deoarece, ca s-o înțelegi, trebuie să te învârți în jurul ei. Într-adevăr, sculptura pune probleme de spațiu, de unghiuri de vedere ș.a.m.d. Și pe mine mă interesează acest lucru, întotdeauna mi-am pus întrebări”, spune Doina Lemny.

Este curatoarea expoziției „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, care se desfășoară la Muzeul Național de Artă Timișoara până pe 28 ianuarie 2024, în timpul căreia românii pot vedea o serie de lucrări excepționale ale artistului, o parte dintre acestea fiind împrumutate de la mari muzee, precum Centrul Pompidou, Tate Gallery, Fundația Guggenheim.

Povestea nașterii ansamblului de la Târgu Jiu

O parte a expoziției spune povestea nașterii ansamblului de la Târgu Jiu. În penultima sală, este expusă o coloană care stă la baza ideii lui de a ridica Coloană fără sfârșit, împrumutată de la Centrul Pompidou. În altă sală, este proiectat un film în care organizatorii expoziției explică cum a luat naștere ansamblul monumental de șa Târgu Jiu.

Foto - Inquam Photos/ Cornel Putan

„Ansamblul de la Târgu Jiu este, din punctul meu de vedere, o sinteză a operelor pe care le-a creat în atelier. De ce spun asta? Coloana a fost creată în atelier și această coloană, din punctul meu de vedere și și al altor istorici de artă care cunosc bine Brâncuși, nu este, cum spun mulți, aceea inspirată direct din porțile țărănești. Bineînțeles că Brâncuși a purtat în el moștenirea românească, toți o avem în noi, dar a mers mai departe. Trăia în în mijlocul unor artiști avangardiști, unde se vorbea de mișcare, de infinit, de a patra dimensiune, ș.a.m.d. Or el era preocupat de a reda mișcarea infinită. De altminteri, în două fotografii, el fixează un teasc de vin, un teasc care este în spirală și care se duce la infinit. Pe el l-a preocupat ideea de infinit. Nu putea să copieze teascul, dar a reluat ideea de infinit și de repetiție în acești romboizi care se multiplică la nesfârșit”, arată curatoarea. 

Foto - Inquam Photos/ Cornel Putan

Piatră de hotar - o sculptură în premieră în România

Poarta Sărutului este o capodoperă - „un fel de arc de triumf” care este are pe arhitravă o friză enormă de 40 de motive ale sărutului”.

„Sărutul este cea mai lungă serie din creația lui Brâncuși. Acele două persoane, doi iubiți care în îmbrățișare a lor fuzionează și formează o singură persoană. A început această serie în 1907 și a terminat-o în 1945 cu o operă, surpriza acestei expoziții, care se cheamă Piatră de hotar. Această operă n-a ieșit niciodată din din atelierul Brâncuși de la Paris. Da, iată, acum a venit la Timișoara și este operă impresionantă, maiestuoasă, care are o semnificație incredibilă. Este singura lucrare pe care o putem interpreta din punct de vedere istoric.

Foto - Muzeul Național de Artă din Timișoara/ Facebook

Brâncuși nu și-a explicat niciodată operele, dar momentul în care a realizat-o era foarte trist ca, după război, România a fost ciopârțită, adică a pierdut Basarabia și o parte din Bucovina. Și el și-a exprimat tristețea prin această Piatră de hotar, este ca un totem cu săruturi care semnifică înfrățirea, înțelegerea, iubirea. Este un totem de o frumusețe extraordinară pe care toată lumea o să-l vadă. Sper ca expoziția să dezvăluie câteva opere care nici măcar n-au fost cunoscute. Avem impresia că îl cunoaștem pe Brâncuși, dar nu este așa, nu toată lumea îl cunoaște”, spune Doina Lemny.

Pentru că Brâncuși nu și-a explicat creațiile, acestea nasc numeroase interpretări. Este și cazul Mesei tăcerii, în care unii îi văd pe cei 12 apostoli. Cercetătoarea crede că nu există nimic care să susțină o astfel de variantă.

„Pur și simplu, după cum spuneam, este o sinteză a operelor lui din atelier, iar Masa tăcerii este ca un soclu al lucrărilor mari din din atelier. Sunt două discuri mari din piatră, puse unul pe altul, înconjurate de 12 taburete în formă de clepsidră. Timpul care trece, calcularea timpului care trece și care impune acea liniște de priveghi, să zicem. Ca să putem să ne rememorăm istoria și tot ceea ce s-a întâmplat, trebuie câteva momente de reculegere, de amintire. Acesta este Masa tăcerii care este instalată de Brâncuși în susurul trecerii râului Jiu

De la Masa tăcerii începe Aleea Eroilor, care traversează acest parc extraordinar și la ieșirea din parc este Poarta sărutului. Este același simbolism al reunirii pe care Brâncuși l-a inițiat. Această alee a Eroilor traversează întregul oraș și ajunge la Coloana fără sfârșit, care este situată în afara orașului, dincolo de calea ferată și care se vede din toate părțile.

Ansamblul poate fi citit și dintr-o parte și din alta - și pornind de la Coloana fără sfârșit, și pornind de la Masa Tăcerii.

Sunt multe interpretări, dar nu, nu mi se pare că este o idee religioasă la mijloc, ci pur și simplu o introducere a unor tradiții de reculegere, de respect față de eroi, față de sacrificiile făcute”, explică Doina Lemny.

Este de părere că moștenirea românească are un rol esențial în creația lui Brâncuși. „De aceea am ținut să-l prezint, prin expoziția de la Timilșoara, și aici, în mediul din care a pornit, în mediul în care s-a dezvoltat. Am vrut să arăt cum a dezvoltat la Paris ce a învățat în România și în ce dialog a intrat cu el însuși. Pentru că, de fapt, toate aceste lucrări sunt până la urmă un amestec de de moșteniri din toate părțile, moștenire românească, discuțiile cu prietenii, puține lecturi. Brâncuși nu era un un om care citea mult, dar puținul pe care îl citea îl integra foarte bine și cărțile îi dădeau idei”.

Expoziţia „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, al cărei partener principal este Banca Transilvania, se desfășoară la Muzeul Național de Artă Timișoara în perioada 30 septembrie 2023 - 28 ianuarie 2024.

Articol realizat cu sprijinul Băncii Transilvania, partenerul principal al Capitalei Europene a Culturii 2023 – Timișoara.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult