Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Sănătate sau bani: ce alegem?

Majoritatea creștinilor ortodocși alocau timpul sărbătorilor pascale reuniunilor de familie. Cu părinți, cu bunici, copii, nepoți, prieteni, cățelul, purcelul, și alte organisme pline de viață, ne strângeam în jurul mesei, grătarului, la iarbă verde, ciocneam ouă roșii, beam vin și sărbătoream învierea Domnului.

Anul acesta însă va fi diferit, sau cel puțin așa e de dorit. Reuniunile sunt drastic limitate prin lege, iar acolo unde se întâmplă, va plana continuu în sufletul fiecaruia teama și riscul de a nu infecta familia, neștiind dacă suntem sau nu purtători (chiar în lipsa simptomelor).

Dacă ne aplecăm asupra științei, nu trebuie să uitam că această criză, provocată de Covid-19, este cea mai gravă criză de sănătate din vremurile noastre, ale majorității celor în viață. Tinerii au de departe cele mai mari șanse de a se infecta, pentru că sunt mai mobili, mai “tineri și neliniștiți”, însă bătrânii au șanse mult mai mari să moară de această infecție. Deci potențialele reuniuni de Paște amplifică riscurile oamenilor prin combinarea celor doua elemente negativ complementare contextual, provenite de la tineri, respectiv bătrâni.

De asemenea, trebuie să avem în vedere că multe țări se confruntă cu o insuficiență a serviciilor de sănătate, insuficiență care la noi pare să atingă apogeul (exemple: cazul Suceava, cazul Țăndărei: prea mulți pacienți în stare critică (generată de multiple boli, nu doar de Covid) și prea puține paturi și ventilatoare în spitale pentru a le face față.

SUA: Personal medical zburând catre zona de foc, New York, pentru a ajuta; de remarcat energia pozitivă pe care o afișează pe fețe / Southwest Airlines

Nu sunt suficienți medici și asistenți, situație în care ar fi necesară rechemarea medicilor și asistentelor pensionați. In plus, polițiștii și voluntarii pot fi antrenați să acorde îngrijiri în acest sens, în timp ce armata poate prelua din atribuțiile polițiștilor. Am văzut însă multe cazuri în care până și medicii în plină activitate dau bir cu fugiții, motivând starea deplorabilă a sistemului de sănătate. Pot ei fi blamați? Greu de spus.

Politicile de sănătate trebuie să țină cont de context și de limitările inerente, încercând să atingă obiectivul principal: de a reduce numărul de persoane infectate.

Se pune astfel în discuție găsirea unui echilibru optimal între:

- argumentul că e nevoie de un grad de infectare in randul populatiei de 60-70% până ca virusul să înceteze răspândirea, ceea ce ar justifica neaplicarea de măsuri dure sau relaxarea acestora, daca au fost deja aplicate (precum închidere școli, centre comerciale, etc)

- capacitatea sistemelor de sănătate de a face față unui aflux puternic de persoane infectate într-un interval scurt de timp, care justifică măsuri dure pentru a temporiza ritmul de infectare, autoritățile cumpărând timp prețios pentru a organiza spitalele și a asigura echipamentele necesare (ex. ventilatoare, masti, combinezoane, etc).

Având în vedere capacitatea existentă a sistemelor de sănătate, politicile de suprimare sunt singurele care ne pot ajuta pe termen scurt. De aceea, este esențial să respectăm recomandările autorităților, pentru a aplatiza curba îmbolnăvirilor (adică să nu înregistrăm o cocoașă așa amplă, precum forma cu roșu, ci una mai lină - dar mai lungă- , precum cea albastra).

Este adevărat că, uneori, autoritățile, în căutare de voturi, iau decizii riscante și ilogice, cum ar fi relaxarea condițiilor de izolare cu ocazia sărbătorilor pascale. Cu alte cuvinte, nu putem reporni economia acum, nici macar inițiat acest demers în mod gradual, pentru a atenua efectul brutal negativ, însă ne permitem să lăsăm bătrânii (pentru că aceștia sunt printre cei mai interesați de fenomenul religios, dar și cei mai expuși în caz de îmbolnăvire) - și nu numai - să iasă din case și să interacționeze masiv cu personalul din Ministerul de Interne și cu voluntarii ce vor aduce lumină și Paște. Nu pare foarte deșteaptă mutarea.

De asemenea, este foarte important să utilizăm în mod eficace timpul “câștigat” prin politicile de suprimare, în următoarele feluri:

  • Testarea unui eșantion reprezentativ al populației pentru a aduna informații relevante și obiective despre gradul de răspândire al Covid-19 (acest lucru nu se întâmplă încă, neavând un sistem de testare coerent și acoperitor)
  • Analiza statistică extinsă în cadrul și printre țările afectate, și care sunt în diferite faze ale pandemiei
  • Dezvoltarea de strategii de supraveghere pe baza informațiilor relevante / credibile.

În ceea ce privește economia, recesiunea globală este deja inevitabilă, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, ca România. Per total, efectele pe zona de cerere de bunuri și servicii vor fi probabil mult mai mari decat șocul inițial privind oferta acestora. Incertitudinea, panica / frica și politica de închidere (asa-numitul lockdown) a economiei sunt principalii factori care determină scăderea masivă a consumului. Investițiile multor firme (în special mici și tinere) și cheltuielile gospodăriilor (în special chiriași și deținători de proprietăți cu finanțare ipotecară) depind masiv de banii disponibili / fluxurile de numerar. Prăbușirea consumului forțează astfel aceste firme să se închidă, ceea ce duce la extinderea concedierilor și, mai departe, la o scădere suplimentară a consumului. Economia intră, astfel, într-o spirală de scădere accentuată, într-un cerc vicios.

Deși sunt un adept al liberalismului, consider că într-o situație macroeconomică nemaiîntâlnită, ca aceasta, o intervenție prea redusă sau inexistentă a statului poate genera costuri enorme, atât la nivelul companiilor, cât și la nivelul populației. În România, aceste eforturi trebuie făcute în ciuda dezechilibrelor existente la nivelul economiei în prezent, și care provin din cheltuirea nesăbuită a banilor publici în ultimii 3-4 ani.

Prioritatea guvernelor trebuie să fie cheltuielile pentru sănătate, dar e nevoie și de o strategie pentru a atenua curba contagiunii, care ar putea exploda din nou în toamna anului 2020 (o nouă explozie ar putea genera o evoluție a economiei sub forma literei W, in loc de V).

Măsuri elementare anticriză, conform recomandărilor London Business School :

- Testarea aleatorie pentru a identifica sursele individuale care preconizează posibilitatea de infectare, apoi testare țintită și supravegherea celor cu cele mai mari șanse de a fi fost infectați

- Cheltuielile guvernelor ar trebui să se întâmple acum și să fie la fel de ample precum costurile economice preconizate, focusându-se direct asupra furnizării / asigurării de cash firmelor și gospodăriilor (vedem deja exemple ferme în SUA, Germania, Marea Britanie, dar și în România)

- Băncile centrale ar trebui să furnizeze suport financiar guvernelor, nu doar prin intermediul rezervelor deținute, dar și prin emisiunea monetară / printarea de bani (dozajul va fi întotdeauna o provocare, însă nu se poate stabili nimic strategic cu exactitate, ci este necesară o atenție sporită și capacitate de reacție rapidă, pe baza principiului “încercare și eroare”, pentru a nu genera inflație)

- Șocul global necesită un răspuns de asemenea global. Nicio țară nu are capacitatea fiscală de a face față individual acestei crize.

Vârful îmbolnăvirilor zilnice este preconizat să fie atins în următoarele 2 săptămâni, după care trendul ar trebui să fie unul de scădere. Pe măsură ce această scădere se confirmă, gradual trebuie să începem redeschiderea economiei. Cu atenție, prioritizat, cu măsuri de siguranță sporită și gestiune a riscului, dar e necesar să repornim. Între timp, antreprenorii dinamici, flexibili, curajoși, au șansa să dezvolte (acolo unde e posibil) sau să pivoteze (acolo unde nu mai are sens economic actuala afacere), pentru a ieși întăriți din aceasta criză. Ei sunt principalele motoare ale revigorării economiei, alături de angajați. Celelalte sunt entități suport care trebuie să le pună cele necesare la dispoziție, să asigure cadrul propice.

Omenirea trece printr-o perioadă grea, unii asemănând-o cu gravitatea unui război. Oamenii de știință din medicină trebuie să coopereze îndeaproape cu autoritățile pentru a rezolva ambele probleme: cea de sănătate (critică) și cea economică (critică, de asemenea). Ce putem noi face acum este sa fim prudenți, să păstrăm distanțarea socială pentru a limita răspândirea virusului, și să arătăm solidaritate, compasiune și toleranță pentru semenii noștri. Acum e momentul ca valorile de bază să reînvie, precum Hristos, “a 3-a zi, după Scripturi”.

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    Dacă n-ai sănătate ori mori, nu mai poți face bani.
    • Like 0
  • Calcul simplu: Cam 20% din infectati au nevoie de ATI, se sta acolo cam 10 zile, in medie. Unii, din pacate stau mai putin... Deci la un numar de paturi de 2000 (dedicate Covid). in 10 zile vorbim de 10000 infectati. Adica asta e capacitatea. Cata 10000 incap in populatia Romaniei de 16 milioane? Raspuns 1600, deci pentru a mentine numarul infectatilor la nivelul suportabil pentru sistemul nostru de sanatate ar trebui sa stam in case si sa ne imbolnavim pe rand 1600 x 10 zile = 16000 zile, adica undeva la vreo 43 de ani... Concluzia e simpla: ori ne permitem economic sa stam in casa pana apare vaccinul, adica vreo doi ani, ori iesim la munca! Cu cat stam mai mult in casa, cu atat mai mult ne prabusim (fizic, psihic si economic). Asa ca povestea aia cu suportabilitatea sistemului medical poate fi uitata!
    Ar fi necesara o abordare bazata pe risc, stau batranii si bolnavii in casa, iar aia care pot sa mearga la munca, sa mearga! Statul in casa pentru o perioada nedefinita nu e o solutie, sistemul medical este oricum subdimensionat pentru pandemia asta, e depasit oricum, acum, peste o luna, peste un an, e tot aia! Cu atat mai mult cu cat in ultimele trei luni s-a facut prea putin cu privire la cresterea capacitatilor. Putem forta calculul invers ca sa vedem ce capacitate ar trebui sa aiba sistemul medical pentru ca el sa ne poata absorbi intr-un an si jumatate pe toti (cam 50% din populatie). 8 milioane de infectati, din care 20% la ATI, adica 1,6 milioane, care trebuie sa stea in medie 10 zile din 500 (cca un an si jumatate) la ATI. Ar fi nevoie de cca 300000 de paturi.
    Cu cat vom ajunge mai tarziu la concluzia asta, cu atat mai rau pentru noi!
    Hai sa fim sanatosi!
    • Like 0
  • Parerist check icon
    Sanatate sau bani.... indiferent ce alegem, pana la urma ne alegem cu speranta :D
    • Like 0
  • Mai bine bogat si sanatos decat bolnav si sarac.
    Ce ma enerveaza pe mine este ca am vazut graficul acela cu aplatizarea curbei de mii de ori in ultima luna. Cred ca in cele doua curbe si in masurile de aplatizare a lor. Singura problema la graficul acela este linia aceea punctata cu capacitatea sistemului medical, care in marea majoritate a statelor era undeva foarte aproape de zero. Cred ca aceasta criza sanitara a prins mare parte a lumii cu pantalonii in vine. Iar noi, ca si societate, am avut un stil de viata extravagant fara a avea aproape niciun fel de asigurare: ca si cum ne-am fi cumparat un Ferari, dar nu am mai avut bani de cel mai amarat casco.
    • Like 1
    • @ Alexandru Amaricai
      Delia MC Delia MC check icon
      Zero nu. În vremuri normale nu-i nevoie de aparate de ventilație decât pentru diverse patologii și săli de operație. Nu se poate în nici un fel trage concluzia că toate sistemele de sănătate sunt proaste. Cine are 1000 de ventilatoare dacă-i trebuie doar 100? Cel mai prudent are poate 200.
      Timp de pregătire ar fi fost, văzând tragedia din China. Atât numai că puține țări l-au folosit. Unele și-au bătut joc de acel timp providențial iar rezultatele n-au întârziat...
      • Like 1
  • Leo check icon
    Sănătate ȘI bani.
    • Like 0
  • Un articol foarte pertinent, doar că titlul prezintă o falsă dilemă. Viaţa poate continua (aproape) normal - vezi Suedia. Iar asta cu "vârful îmbolnăvirilor zilnice este preconizat să fie atins în următoarele 2 săptămâni" o tot aud de o lună şi cred că o vom auzi neschimbată şi peste o lună. Felicitări pentru articol!
    • Like 0
    • @ Sorin Balan
      Mulțumesc!
      • Like 0


Îți recomandăm

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult