Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Șapte situații în care poți să ai rectificare bugetară „pozitivă”, deși ai deficit excesiv, record de inflație, dobânzi dublate peste noapte...

Marcel Ciolacu - Nicolae Ciuca - Kelemen Hunor

Foto: Inquam Photos/ Inquam Photos / Octav Ganea

Când ai deficit excesiv, record de inflație în ultimii 10 ani, economie care nu crește cât ai estimat inițial, dobânzi dublate peste noapte pe care le plătești la datoria publică de zeci de miliarde de euro și încetinire vizibilă a economiei, nu ai cum să ai rectificare bugetară pozitivă. Matematic vorbind, nici măcar fiscal sau contabil, nu iese.

Poți face rectificarea „pozitivă” doar prin:

1. Supraestimarea inițială, la început de an, a cheltuielilor pe care nu le-a verificat (și nu le verifică, vă asigur) nimeni din Ministerul Finanțelor;

2. Lucruri care nu s-au întâmplat și nici nu au cum să se întâmple în perioada viitoare, fapt pentru care realoci fondurile, caz în care iei de la unele și dai la altele;

3. Lucruri care nu s-au întâmplat în unele ministere și crezi că se vor întâmpla în alte ministere, caz în care iei de la unii și dai la alții;

4. Încasări de taxe mai mari ca urmare a inflației. Nominal stai bine, dar când vine vorba de plătit curentul îți dai seama că veniturile alea în realitate sunt mai mici. Faci rectificare de tipul „creșterii negative”;

5. Continui să estimezi exagerat venituri pentru a doua jumătate a anului;

6. Subestimezi cheltuielile pentru a doua jumătate a anului, deși tu anunți majorări de salarii în tot sectorul bugetar din septembrie;

7. Amâni cheltuieli pentru anul viitor, cum ar fi cele cu compensarea către companiile din energie. Ce contează că dau faliment sau nu mai fac investiții. Mai ales cele private. Important e să fie cu plus. Pentru cine? Mai vedem...

De fapt, „pozitivul” din rectificare e negativ clar! De banii de investiții nici nu mai vorbesc... au fost sacrificați demult. Pozitiv vorbind, desigur...

Împăratul e gol! Gol pușcă...

Citiți și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cat se pricepe dl Ciuca la economie,bugete,etc,iese totul pozitiv,de te prinde mila de acest militar "urcat"de Dl Johannis la caruta numita "guvernul meu",ca sa aiba Cotroceniul liniste si fara dureri de cap sa termine si mandatul al doilea facut praf,peste toti ceilalti fosti.Una a zis alta a facut dansul:"Abia când PSD va fi trimis în opoziție vom putea face România normală”.

    • Like 0
  • Rectificarea bugetara pozitiva este atunci cand cresti bugetele pe net. Punct. Evident, ar trebui sa fie in baza unei re-estimari pozitive a veniturilor. Ceea ce eu zic ca s-a facut si inca destul de credibil.

    Bugetul de stat a fost construit pe o crestere economica de 4.7% si o inflatie de 4.6%, La 6 luni, avem crestere economica de 5.9% si inflatie de 15%. Deficitul la 6 luni este 1.7%.

    Probabil, la sfarsit de an terminam cu o crestere economica intre 5 si 6% si o inflatie in jur de 12%. Asta inseamna un plus nominal de ~8% plus venituri la bugetul de stat. Cei 3.2 mld reprezinta ~1% din buget. Ceea ce inseamna ca se pot economisi ~2% raportat la PIB, de unde estimarea mea ca vom incheia 2022 cu un deficit bugetar mai mic decat cel estimat in bugetul initial (5.8%).. Asta daca se va dori.

    80% din cheltuielile bugetare sunt reprezentate de cheltuieli sociale (95% pensii) si salariile bugetarilor. Doar restul de 20% sunt supuse si ele inflatiei, cele mentionate pot fi crescute doar prin vointa politica
    • Like 1
    • @ Sever Lupu
      Si de unde ai luat cifrele? Nu cumva de la INS ? Aia care sunt platiti regeste si recent mai au primit o marire ca sa isi tina gurita inchisa. Inflatia la lucrurile care conteaza( energie , alimente ,etc) sare de 50%. Cresterea economica ii doar pe hartie. Deficitul ii calculat si pt banii nerambunsabili din PNRR? Ma indoiesc. Toate cifrele care le prezinta guvernul sunt masluite. Asa facea si Grecia inainte de colaps. Ai cifre sigure cat sa imprumutat Romania in ultimele 6 luni si la ce dobanzi si comisioane? As dori sa stiu, vorbesc serios , dar ma indoiesc ca ai sa gasesti. Este anuntata crestere economica ca sa creasca PIB-ul artificial .
      • Like 0
    • @ Silviu Pop Sese
      OK. Eu nu merg pe teorii conspirationiste. Pe cale de consecinta, astept cu mare interes "cifrele corecte" pe care, cu siguranta, le aveti dvs. Deficitul sigur ca tine cont si de banii nerambursabili din PNRR si de toate fondurile UE. Evident, in beneficul tuturor urmaritorilor acesei postari, va trebui sa dezvaluit metodologia care va indreptateste sa contraziceti statisticile oficiale. Va rog insa, ca in raspuns, sa renuntati la adreasarea la "per-tu", nu imi aduc aminte sa fi mancat din aceiasi troaca.
      • Like 1
    • @ Sever Lupu
      Uite iti spun doar pe datele lor ca in luna ianuarie statul a imprumutat 8 mld. de euro. Deci daca tu ca stat ai imprumutat intr-o luna cat o treime din deficitul tarii pentru un an , iti imaginezi unde ne aflam. Iar din o simpla socoata deficitul de 1,7% nu pusca. Poti amana plati , poti umfla artificial cresterea economica sa para PIB-ul mai rotund , dar socotile nu tin. Noi am intrat intr-o spirala a datoriilor , in care o sa ajungem sa ne imprumutam doar sa platim dobanzile. Se preconizeaza ca o sa platim anul asta in jurul a 28 mld numai pentru dobanzi. Nu ii nici o teorie a conspiratiei , incearca si tu sa gasesti la INS niste date mai amanuntite deapre cum se calculeaza inflatia , cresterea economica. De exemplu , au anuntat o crestere a pretului la alimente de doar 12%. , ceea ce mi se pare abnormal cand eu stiu sigur ca am dublat bugetul pentru mancare de anul trecu( real inflatia la alimente ii de 50% , si fiecare o simte pe pielea lui). INS raporteaza o crestere a energiei de 24% , ceea ce ii abnormal cand de exemplu motorina a crescut cu 40 % , gazul cu 90% , iar curentul electic cu 100%. De unde au scos ei 24%? Eu nu stiu. Imi ceri sa combat datele oficiale cu niste date precise , pai nu pot, dar stiu sigur ca institutia ii opaca si nu pune la dispozitia publicului metodologiile de calcul si datele ananuntit. Este ca pe vremea comunismului , date aratau frumos dar tu o ducea-i prost. Sa nu uitam ca INS ii o institutie cu un sef pus politic si care ii subordonata guvernului.
      In rest toate bune si frumoase.
      P.S. daca nu esti pui de securist , crede-ma ca am mancat la aceeasi troaca( metaforic vorbind)
      • Like 0
    • @ Silviu Pop Sese
      eram convins ca veti folosi pseudo-argumente de gen "mi-a crescut mie cheltuiala", "nu pica", "nu pusca".

      nu continui discutia pentru motivul invocat in prima replica, chiar daca nu sunt pui de securist.

      va dau totusi o idee, poate va mai linistiti: calculul IPC il gasiti pe INSSE.ro. acolo se prezinta in amanunt cresterile de preturi pe toate componentele considerate. la utilitati, se precizeaza transparent ca sunt folosite preturile plafonate. cresterile de preturi sunt calculate fata de perioada de referinta, nu fata de cand ne place noua sa ne aducem aminte. apoi, tot la nivel de detaliu veti gasi si compozitia cosului de consum "Buletin statistic de preţuri nr.5/2022"


      P.S. daca tot este sa ridicam observatiile personale la nivel de inlocuitor de statistici, eu platesc azi 0.68 lei kwh electricitate (plafonat), fata de o.53 lei/kwh cat plateam anul trecut, deci o crestere de 28%. la nivelul primelor 7 luni, cheltuielile mele in 2022 fata de 2021 sunt cu 7.3% mai mari, cu aceiasi structura. Ce fac acum? Ma apuc sa urlu ca sunt statisticile umflate si ca de fapt inflatia este de 7.3% si nu 15% cat se calculeaza de INS?
      • Like 1
    • @ Sever Lupu
      Domnule Sever Lupu , eu va respect pt economistul care sunteti , dar sa nu imi spuneti ca aveti incredere in toate cifrele oficiale care le ofera guvernul. Eu m-am obisnuit demult cu minciuna prin omisiune a datelor oficiale si cu supraestimarea datelor pozitive si cu subestimarea datelor negative( supraestimarea incasarilor si subestimarea cheltuielilor, iar la final surpriza deficitului). Sa nu imi spuneti ca nu sesizati ca in fiecare an , la sfarsit de an , se fac cat mai multe amanari de plati ca sa se intre in limita de deficit prognozata. Dar asta ii doar un artificiu administrativ . Nevoia reala de finantare fiind mult mai mare decat declara guvernul. Dumneavoastra imi prezentati site-ul cu datele INS , dar eu nu contestez doar datele ci insasi modul de calculare a lor. Calcularea PIB , chiar INS recunoaste ca ii estimativa , deci ii supus dezbaterii. Eu nu pot concepe ca o economie sa fie functionala cand are deficite gemene ,cel putin nu pentru mult timp. Avand hemoragie constanta de capital , o tara nu are decat o directie , spre colaps . Si ma irita faptul ca multi politiceni dar si unii economisti prezinta economia Romaniei ca fiind una roz , cand realitatea ii cu totul alta.
      • Like 0
    • @ Silviu Pop Sese
      in orice tara din lume, PIB-ul se estimeaza. nu poate fi "numarat". exista 3 metode de estimare, dar tot estimare ramane.

      deficitul se calculeaza prin 2 metode: cash (metoda nationala si a FMI) si ESA (metoda UE). la UE si in statistici intra ce se raporteaza pe ESA, asa ca platile amanate, daca sunt, nu ajuta la nimic. stiu ca s-a practicat reducerea investitiilor si arierate la rambursari de TVA si/sau concedii medicale, dar nu pare ca mai este cazul. cel putin, mie asa mi se pare. si arieratele astea se raporteaza lunar, le gasiti pe site-ul MF

      nevoia de finantare se calculeaza foarte simplu si o gasiti pe site-ul MF. deficit bugetar+platile de principal la imprumuturi. lunar se raporteaza executia. BNR raporteaxa lunar masa monetara - daca guvernul ar trage pe "sub masa" imprumuturi, s-ar vedea rapid acolo. in plus, toate emisiunile interne de obligatiuni si certificate de trezorerie le gasiti listate pe site-ul BNR. programele de imprumuturi in EUR si USD le gasiti pe Bursa din Luxemburg. Datoria publica este auditata de catre Curtea de Conturi. Eu am facut reconcilierea si imi da OK.

      Sunt de acord ca deficitele gemene sunt o problema. Dar nu atat de grava pe cat pare, cel putin nu acum: atat timp cat PIB-ul creste, deficitul bugetar si datoria se mentin in linii rezonabile raportate la PIB. Nu uitati ca aveam cea mai mica datorie guvernamentalas raportata la PIB din UE. Deficitul comercial nu este placut, dar atat timp cat balanta de plati se echilibreaza cat de cat prin fluxuri de investitii, nu este nici asta o mare problema. Dupa cum observati BNR reuseste sa tina cursul sub control, fara sa isi scada rezervele valutare. Daca insa cresterea economica si/sau fluxurile s-ar opri, atunci am avea o problema, este o vulnerabilitate, intradevar. problema majora si grava a Romaniei o reprezinta demografia. deficitele pot fi tinute sub control, cel putin in prezent. evident, deficitul bugetar TREBUIE redus, 5-6% nu este sustenabil, dar 3% da.

      si pe mine ma irita faptul ca unii politicieni sau economisti prezinta economia Romaniei mai negru decat este cazul

      nu iau statisticile oficiale ca atare. le privesc critic si incerc sa le validez, folosind mai multe surse: MF, BNR si Eurostat in principal. fara a afirma ca sunt perfecte, personal, cred ca niste statistici oficiale care se reconciliaza rezonabil, care sunt emise de institutii diferite, care sunt auditate, care sunt analizate de CE (care are acum experienta Greciei!) sunt mai credibile decat statisticile facute pe baza de observatii personale
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult