
Foto: Inquam Photos/ Inquam Photos / Octav Ganea
Când ai deficit excesiv, record de inflație în ultimii 10 ani, economie care nu crește cât ai estimat inițial, dobânzi dublate peste noapte pe care le plătești la datoria publică de zeci de miliarde de euro și încetinire vizibilă a economiei, nu ai cum să ai rectificare bugetară pozitivă. Matematic vorbind, nici măcar fiscal sau contabil, nu iese.
Poți face rectificarea „pozitivă” doar prin:
1. Supraestimarea inițială, la început de an, a cheltuielilor pe care nu le-a verificat (și nu le verifică, vă asigur) nimeni din Ministerul Finanțelor;
2. Lucruri care nu s-au întâmplat și nici nu au cum să se întâmple în perioada viitoare, fapt pentru care realoci fondurile, caz în care iei de la unele și dai la altele;
3. Lucruri care nu s-au întâmplat în unele ministere și crezi că se vor întâmpla în alte ministere, caz în care iei de la unii și dai la alții;
4. Încasări de taxe mai mari ca urmare a inflației. Nominal stai bine, dar când vine vorba de plătit curentul îți dai seama că veniturile alea în realitate sunt mai mici. Faci rectificare de tipul „creșterii negative”;
5. Continui să estimezi exagerat venituri pentru a doua jumătate a anului;
6. Subestimezi cheltuielile pentru a doua jumătate a anului, deși tu anunți majorări de salarii în tot sectorul bugetar din septembrie;
7. Amâni cheltuieli pentru anul viitor, cum ar fi cele cu compensarea către companiile din energie. Ce contează că dau faliment sau nu mai fac investiții. Mai ales cele private. Important e să fie cu plus. Pentru cine? Mai vedem...
De fapt, „pozitivul” din rectificare e negativ clar! De banii de investiții nici nu mai vorbesc... au fost sacrificați demult. Pozitiv vorbind, desigur...
Împăratul e gol! Gol pușcă...
Citiți și:
- Cristian Păun: De ce se apreciază leul
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Bugetul de stat a fost construit pe o crestere economica de 4.7% si o inflatie de 4.6%, La 6 luni, avem crestere economica de 5.9% si inflatie de 15%. Deficitul la 6 luni este 1.7%.
Probabil, la sfarsit de an terminam cu o crestere economica intre 5 si 6% si o inflatie in jur de 12%. Asta inseamna un plus nominal de ~8% plus venituri la bugetul de stat. Cei 3.2 mld reprezinta ~1% din buget. Ceea ce inseamna ca se pot economisi ~2% raportat la PIB, de unde estimarea mea ca vom incheia 2022 cu un deficit bugetar mai mic decat cel estimat in bugetul initial (5.8%).. Asta daca se va dori.
80% din cheltuielile bugetare sunt reprezentate de cheltuieli sociale (95% pensii) si salariile bugetarilor. Doar restul de 20% sunt supuse si ele inflatiei, cele mentionate pot fi crescute doar prin vointa politica
In rest toate bune si frumoase.
P.S. daca nu esti pui de securist , crede-ma ca am mancat la aceeasi troaca( metaforic vorbind)
nu continui discutia pentru motivul invocat in prima replica, chiar daca nu sunt pui de securist.
va dau totusi o idee, poate va mai linistiti: calculul IPC il gasiti pe INSSE.ro. acolo se prezinta in amanunt cresterile de preturi pe toate componentele considerate. la utilitati, se precizeaza transparent ca sunt folosite preturile plafonate. cresterile de preturi sunt calculate fata de perioada de referinta, nu fata de cand ne place noua sa ne aducem aminte. apoi, tot la nivel de detaliu veti gasi si compozitia cosului de consum "Buletin statistic de preţuri nr.5/2022"
P.S. daca tot este sa ridicam observatiile personale la nivel de inlocuitor de statistici, eu platesc azi 0.68 lei kwh electricitate (plafonat), fata de o.53 lei/kwh cat plateam anul trecut, deci o crestere de 28%. la nivelul primelor 7 luni, cheltuielile mele in 2022 fata de 2021 sunt cu 7.3% mai mari, cu aceiasi structura. Ce fac acum? Ma apuc sa urlu ca sunt statisticile umflate si ca de fapt inflatia este de 7.3% si nu 15% cat se calculeaza de INS?
deficitul se calculeaza prin 2 metode: cash (metoda nationala si a FMI) si ESA (metoda UE). la UE si in statistici intra ce se raporteaza pe ESA, asa ca platile amanate, daca sunt, nu ajuta la nimic. stiu ca s-a practicat reducerea investitiilor si arierate la rambursari de TVA si/sau concedii medicale, dar nu pare ca mai este cazul. cel putin, mie asa mi se pare. si arieratele astea se raporteaza lunar, le gasiti pe site-ul MF
nevoia de finantare se calculeaza foarte simplu si o gasiti pe site-ul MF. deficit bugetar+platile de principal la imprumuturi. lunar se raporteaza executia. BNR raporteaxa lunar masa monetara - daca guvernul ar trage pe "sub masa" imprumuturi, s-ar vedea rapid acolo. in plus, toate emisiunile interne de obligatiuni si certificate de trezorerie le gasiti listate pe site-ul BNR. programele de imprumuturi in EUR si USD le gasiti pe Bursa din Luxemburg. Datoria publica este auditata de catre Curtea de Conturi. Eu am facut reconcilierea si imi da OK.
Sunt de acord ca deficitele gemene sunt o problema. Dar nu atat de grava pe cat pare, cel putin nu acum: atat timp cat PIB-ul creste, deficitul bugetar si datoria se mentin in linii rezonabile raportate la PIB. Nu uitati ca aveam cea mai mica datorie guvernamentalas raportata la PIB din UE. Deficitul comercial nu este placut, dar atat timp cat balanta de plati se echilibreaza cat de cat prin fluxuri de investitii, nu este nici asta o mare problema. Dupa cum observati BNR reuseste sa tina cursul sub control, fara sa isi scada rezervele valutare. Daca insa cresterea economica si/sau fluxurile s-ar opri, atunci am avea o problema, este o vulnerabilitate, intradevar. problema majora si grava a Romaniei o reprezinta demografia. deficitele pot fi tinute sub control, cel putin in prezent. evident, deficitul bugetar TREBUIE redus, 5-6% nu este sustenabil, dar 3% da.
si pe mine ma irita faptul ca unii politicieni sau economisti prezinta economia Romaniei mai negru decat este cazul
nu iau statisticile oficiale ca atare. le privesc critic si incerc sa le validez, folosind mai multe surse: MF, BNR si Eurostat in principal. fara a afirma ca sunt perfecte, personal, cred ca niste statistici oficiale care se reconciliaza rezonabil, care sunt emise de institutii diferite, care sunt auditate, care sunt analizate de CE (care are acum experienta Greciei!) sunt mai credibile decat statisticile facute pe baza de observatii personale