Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

De ce se apreciază leul

Curs valutar - Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Zilele acestea vedem o evoluție a monedei naționale destul de surprinzătoare pentru cei mai mulți din piață: leul se apreciază puternic față de EUR și se depreciază față de CHF și USD. Este în regulă această evoluție? Are în spate ceva real sau este o altă evoluție artificială, cauzată de ultimele intervenții monetare în piață?

Puterea unei monede fiat este dictată întotdeauna de economia din spatele ei. Și de calitatea gurvenanței (monetare și fiscale). Evoluția și stabilitatea ei depind de problemele structurale ale economiei și de modul în care sunt ele abordate de autoritățile fiscale și monetare.

Leul are în spate o economie cu multe probleme structuale, care nu au cum să justifice o apreciere a leului, chiar și conjuncturală (pe termen scurt):

1. Deficitul comercial al României este unul enorm și în creștere atunci când economia accelerează (importuri mereu mai mari decât exporturile, diferența fiind de zeci de miliarde de EUR);

2. Deficitul de cont curent este și el enorm, mare parte provocat de deficitul comercial pe care îl include, dar și de deficitul pe partea de venituri și excedentul din transferurile unilaterale (firave, volatile și foarte incerte).

3. Intrările de valută sub formă de investiții străine sunt foarte firave și în scădere raportate la PIB. Contribuția capitalului străin la dezvoltarea României este mai degrabă marginală. Oferta de valută de la noile intrări de capital nu influențează în bine piața valutară;

4. Inflația la noi este dublă față de Zona Euro sau SUA. Conform teoriei parității puterilor de cumpărare (PPC), o teorie deja clasică, când prețurile tale accelerează mai mult decât cele ale țării cu a cărei monedă te compari, nu ai cum să ai apreciere;

5. Dobânzile la noi sunt, nominal, mai mari decât în Zona Euro sau SUA. Și în creștere accelerată. Real sunt mai mici. Vina o poartă inflația (dublă, cum spuneam), dar și riscul sistemic pe care îl avem (de 3-4 ori mai mare). Nu ai cum să ai apreciere a leului în acest context. La dobânzile mari contribuie și deficitul bugetar excesiv, pentru care statul se împrumută disperat și pe bandă rulantă (tocmai ce am sărit de 50% din PIB cu datoria publică).

Deci, natural, leul nu are cum să fie o monedă puternică sau o monedă care să se aprecieze. Economia din spatele lui are probleme mari care nu se pot rezolva peste noapte și care distorsionează nefavorabil raportul cerere - ofertă de valută din piață și, implicit, cursul de schimb.

Singurele explicații pe care le putem avea legat de această apreciere bruscă a leului țin de următoarele:

- Prin noile modificări de dobândă de intervenție a crescut semnificativ cererea pentru lichidități în lei, fapt pentru care băncile românești (filiale ale unora europene) au început să împrumute masiv EUR de la mamele lor pe care îi vând în piață contra leilor. E mai ieftin așa decât să împrumuți cu dobândă de referință sau dobândă interbancară mărite mult peste noapte;

- În paralel, putem avea și o intervenție a băncii centrale care să susțină și ea monetar (artificial) acest curs mai bun. Care avantajează clar guvernul și bugetul de stat, scuturat foarte tare de dobânzile mărite peste noapte (și local, și internațional). Din rezerva internațională poți susține pe termen scurt o astfel de evoluție.

În aceste condiții, putem spune foarte clar că ceea ce vedem astăzi pe piața valutară este ceva conjunctural și foarte artificial. Cu consecințe care pot fi destul de grave:

- Aprecierea artificială a leului încurajează importurile și descurajează exporturile (din Zona Euro și nu numai);

- Aprecierea artificială a leului crește apetitul pentru finanțări în valută (mai ales pentru guvern), mai riscante și mai complicate pe termen lung;

- Aprecierea descurajează și mai mult investițiile străine noi: cu un leu puternic nu primești mulți lei din valuta pe care vrei să o aduci în piață pentru a face o investiție „green field”.

Cel mai periculos efect rămâne cel legat de importuri, sectorul IMM fiind direct afectat și foarte rapid de această situație.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ion check icon
    Parțial se datorează celor veniți în concediu in Romania. Nu e de colea să ai probabil un milion de oameni care vând constat euro din iulie până în septembrie. Dar... să nu-i plagem de mila euroiului... Știu...avem valută și vrem să achitam creditele în lei înainte de termen! Sau să facem o nouă achiziție imobiliară...
    • Like 2
  • Leul se apreciaza intotdeauna vara, cand vin fraierii- si eu printre ei - in Romania si trebuie jecmaniti cat mai cu spor. Chestia asta se intampla de cel putin 20 de ani.
    In rest este gargara.
    • Like 2
  • Leul se apreciaza in raport cu euro pentru ca mai multi oameni vor lei decat euro.
    Nimic mai simplu.
    De ce vor oameni lei - aici depinde de ce vrei sa crezi tu. Nu sta nimeni sa intrebe pe fiecare deci nu vom stii niciodata cu exactitate.
    • Like 1
    • @ ControlTheNarrative
      Razvan G check icon
      La cei care vin in Romania in concediu si aduc cu ei Euro, probabil se adauga si multi care locuiesc aici si au economisit cate ceva in Euro iar acum au nevoie de lei avand in vedere cresterea agresiva a tuturor preturilor determinata de inflatie.
      • Like 1
  • Nume check icon
    Singura metoda ca aceasta tara sa o duca bine este ca oamenii sa fie cat mai saraci ca sa permitem investitii straine. In acest moment avem 1/3 din salariile platite, salarii minime, dar stim ca si multa economie la negru. Eu zic ca stam rau, trebuie sa avem cel putin 1/2 din salarii la nivelul salariilor minime ca sa o ducem bine. Chiar mai mult, eu cred ca trebui sa le dam posibilitate companiilor care platesc la negru sa li se reduca impozitele, iar daca companiile nu isi platesc angajatii si datoriile sociale sa nu fie penalizate, dimpotriva sa primeasca bonusuri de la stat. Si deasemenea sa pornim un program sa ii invatam pe acest saraci, care sunt si prosti pe deasupra, ca sa mearga sa munceasca pe 1000 de EURO la negru in Germania si fara pensie este mult mai dezvantajos decat sa munceasca pe 1000 de lei la negru in Romania, tot fara pensie.
    Cam aceasta este politica noastra liberala in economie. Sa traiti bine!
    • Like 1
  • Mentinerea unui curs scazut creeaza iluzia unei false bunastari. orice iluzie poate fi mentinuta doar pe termen scurt. Si intotdeauna cand ai de platit ceva, cu cat platesti mai tarziu, cu atat platesti mai mult.
    • Like 0
  • si eu care credeam ca e meritul lui Isarescu.....
    • Like 0
  • sheicu check icon
    (...) putem avea și o intervenție a băncii centrale care să susțină și ea monetar (artificial) acest curs mai bun. Pai, e o chestie deja asumata de catre reprezentantii BNR, dar incearca si ei sa combata inflatia cu instrumentele pe care le au la dispozitie, atat timp cat celalalt "combatant" pe frontul combaterii inflatiei (guvernul) nu doar ca nu ia masuri pentru reducerea inflatiei, ba chiar contribuie la cresterea acesteia prin masurile alandala pe care le ia (ma refer la deciziile din sfera politicii bugetar-fiscale pe care o pastoreste). Astfel, se ajunge ca BNR sa creasca poate mai mult decat ar trebui dobanda de politica monetara (cu repercusiuni pe partea de crestere economica) ori sa "apere" cursul de schimb valutar (cu repercusiuni pe partea de incurajare a importurilor si descurajare a exporturilor&investitiilor straine). Plus ca nici dobanda nu o poate creste prea mult, ca iar da de guvern cu al sau grad de indatorare. Tocmai s-a publicat comunicatul INS cu privire la cresterea economica: 5,8%, consumul fiind unul dintre motoare. Pai, cum vrei sa scazi inflatia cand cererea creste?
    • Like 3
    • @ sheicu
      Deci te iei dupa INS , tocmai institutia la care mafia guvernamentala le-a crescut salarile cu 25%? Pai daca spun ei sigur ii adevarat.
      • Like 1
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro
De ce se apreciază leul
Text: Cristian Păun/ Voce: Alex Livadaru
sound-bars icon
Dedeman susține inovația în tehnologie