Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Schimbarea lui Drulă, bucuria nebunilor

C Drulă - Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Primul mandat al lui Cătălin Drulă la Transporturi s-a încheiat. Nu din cauza unui accident feroviar, nu din cauza unui avion prăbușit, nu că s-ar fi surpat vreo autostradă, ci ca urmare a unei crize politice stupide apărute din nimic, până la urmă. 

Venit în decembrie anul trecut, anul ăsta n-a mai apucat paltonul la sediul din Dinicu Golescu 38. Ceferiștii nu-l regretă, dacă e să fiu elegant, așa după cum arată rețelele de socializare. Până la urmă ăsta nu e un semnal rău, majoritatea miniștrilor au plecat așa cum au venit, necunoscuți, nepricepuți, lipsiți de orice inițiativă, oameni care și-au bifat încă o funcție în CV-urile lor artificiale. O excepție a fost Băsescu, un om care a lăsat reforme profunde în domeniul feroviar, imposibil de uitat sau bagatelizat. Au existat voci care l-au comparat pe Drulă cu Băsescu, din acest punct de vedere.

Sectorul feroviar se zbate într-o ineficiență cronică, anchilozat în grupuri de interese, cumetrii, prietenii, pierderi financiare uriașe în creștere de la un mandat la altul. Orice analist onest cu un minimum de cunoștințe economice realizează că e vorba de o mare gaură neagră la bugetul de stat. E nevoie de reforme profunde, drastice, care să corecteze un sistem greșit de funcționare. Experiența trecutului ne arată că sistemul nu se poate reforma din interior, sistemul nu face decât să-și conserve status-quo-ul, complicând artificial lucrurile, astfel încât să nu poată fi corectat. Reforma nu poate veni decât din afară. Drulă a înțeles lucrul acesta și și-a asumat rolul de a acționa în consecință.

Există două direcții din care a fost atacat ministrul. În primul rând conservatorii, cei care nu-și doresc cu niciun chip schimbarea lucrurilor, profitorii mai mari sau mai mici începând cu simplii salariați, până la directorii generali și patronii de firme. Căciula bugetului de stat din care se iau bani pentru acoperirea pierderilor e mare și poate acoperi și incompetența și iresponsabilitatea și profituri uriașe. Manageri iresponsabili, în sensul că nu răspund pentru dezastrele financiare lăsate în urmă, reciclați în sistemul feroviar pe care continuă să-l păstorească, contracte date pe sprânceană, blocaje financiare penibile până acolo încât nu sunt bani de salarii pentru angajați. Toată această organizare de gașcă suferă la orice schimbare și se opune cu vehemență reformelor.

O a doua categorie care l-a criticat pe Drulă, mai ales în partea a doua a scurtului mandat, categorie din care fac și eu parte, este cea a celor care cred că reformele sunt prea lente, care nu sunt duse la capăt, reversibile, inutile dacă nu sunt complet implementate. Notez cu plus activitatea ministrului la Metrorex, extirparea unei căpușe ilegitime de pe corpul statului nu poate fi decât un lucru pozitiv. Tot pozitivă este și restructurarea cu schimbarea managementului de la companiile din subordine, cu toate că se putea merge până la desființarea lor. Reforma incompletă la CFR Călători și lipsa reformei la CFR SA. Infrastructura feroviară are nevoie de o infuzie masivă de capital, iar capitalul acesta poate fi luat din pierderile provocate de companiile din subordinea ministerului, cel puțin în parte. Ministrul are ca instrumente de coordonare a activității feroviare organisme precum AFER (Autoritatea Feroviară Română) și ARF (Autoritatea pentru Reformă Feroviară). Tocmai de aceste autorități Drulă nu s-a atins deloc. Starea deplorabilă a căilor ferate de astăzi depinde și de aceste entități. 

ARF-ul a reușit scoaterea chinezilor de la licitația pe care aproape o câștigaseră. Asta nu poate spăla autoritatea de acuzația că până acum nu a reușit să-și realizeze obiectul de activitate, achiziția de material rulant nou pentru căile ferate din România, ba chiar a blocat până acum acțiunea de înnoire a parcului de locomotive și vagoane. AFER-ul a rămas o instituție supradimensionată, clientelară, nereformată, condusă de un management pus de pe vremea PSD-ului. Sistemul ăsta de holding în care funcționează AFER-ul nu este potrivit unei piețe concurențiale. Armonizarea și integrarea în sistemul autorității feroviare europene (ERA) trebuie să fie prioritară. Având în vedere că în piața feroviară acționează inclusiv operatori de stat, nu ar fi un lucru rău ca ASFR-ul (Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română) să ajungă în subordinea prim-ministrului.

După plecarea lui Drulă de la minister reformele se vor opri. Nu peste mult timp se va ajunge exact în punctul în care am fost acum un an. Schimbarea regilor e bucuria nebunilor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Schimbarea lui Drula, bucuria hotilor, coruptilor, prostilor si incompentilor...
    • Like 4
    • @ Nume
      Consider o ,mare pierdere pentru economia romaneasca ,prin plecarea Domnului Ministru C Drula
      -- Sunt curios ce se va mai intampla pe la Metrorex , cu smecherul de director si cu spatiile inchiriate ?
      • Like 0
  • Eufemismul din titlu e nemeritat pt mafioții și borfașii care au jubilat cînd au văzut că pleacă în sfîrșit Drulă. Pariu că toate șantierele la care s-a lucrat pînă acum întins se vor opri în curînd, iar dacă mai mișcă vreunul, va fi căpușat cu acte adiționale pînă la de 10x prețul inițiat?
    • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult