Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Scleroză Multiplă vs Lyme. Cum pot două afecțiuni atât de diferite să inducă în eroare atât pacienți, cât și medici?

scaun rulant

Foto: Guliver/Getty Images

Există un conflict – sau cel puțin pacienții așa îl resimt: este Scleroză Multiplă sau este Lyme (Borelioză)?

La câțiva ani după drama mea, primesc un mesaj pe blogul personal: „Cum pot afla exact? Tu ai trecut prin asta. Unde să mă duc?”

Scleroza Multiplă este o boală neurodegenerativă, autoimună, cu tratament doar pentru anumite forme. În general, ești mai „norocos” dacă forma de Scleroză Multiplă este recurent-remisivă: periodic, poți avea recăderi, care se manifestă prin accentuarea simptomelor și/sau apariția unor simptome noi. În acest stadiu al bolii, te poți recupera total sau parțial, în urma tratamentului perfuzabil cu Solumedrol (în prezent Lemodsolu) – pe bază de cortizon. 

Ești mai puțin norocos dacă ai Scleroză Multiplă secundar progresivă sau primar progresivă. Pentru aceasta din urmă a apărut recent o formă de tratament și în România (Ocrevus). Pentru SM secundar progresivă… e discutiabil dacă și cum îți mai dă tratament (asta a fost experiența mea inițială).

În concluzie, se spune că Scleroza Multiplă este cea mai invalidantă boală a adultului tânar. Progresivă, incurabilă, cu cauză necunoscută.

Lyme (Borelioza) este o boală care poate apărea în urma mușcăturii de căpușă. Atât de simplu.

Nu toate căpușele transmit această boală, deci ideal este să ajungem cu căpușa la testare, dacă este posibil. Uneori, căpușa poate pleca sau poate fi prea mică pentru a fi observată, iar în final, simptomele pot apărea după prea mult timp, când boala este deja cronică. Pentru început, testul Elisa este cel care va diagnostica Borelioza, dar o poate face doar când boala este încă activă. O dată cronicizată, anticorpii nu mai sunt prezenți și se vor folosi alte teste (ex. WesternBlot, Elispot). 

Cum pot două afecțiuni atât de diferite să inducă în eroare atât pacienți, cât și medici?

O dată cronicizată, Borelioza poate acționa asupra corpului similar Sclerozei Multiple. Cele mai des întâlnite simptome ale Boreliozei sunt durerile articulare, dar fiindcă se pot crea leziuni cerebrale depistabile la RMN, simptomele vor fi mult mai similare cu ale Smului: fluxul nervos poate fi deviat, iar activitatea motrică afectată.

Perspectiva pacientului

În anul 2012 am trecut prin toată această tevatură pe care acum, o numesc meciul SM-Lyme. După ce am fost diagnostictă în anul 2005 cu Scleroză Multiplă, în 2013 am făcut un test la Spitalul Fundeni care a ieșit pozitiv pentru Borelioză. Să afli după 8 ani de trăit cu ideea unei boli incurabile despre posibilitatea de a scăpa de simptome cu câteva luni de antibiotic poate zgudui lumea oricui. M-am simțit furioasă că în tot acest timp, medicii neurologi care mă urmăreau nu mi-au sugerat niciodată să fac aceste teste. Am încercat să îmi explic motivele, să văd ce puteam face eu diferit la momentul respectiv.

În toată perioada de la diagnosticarea cu Scleroză Multiplă până în 2012, fiecare drum la spital era un chin. Lunar, să ajung să îmi iau tratamentul, să aștept, uneori cu orele, să vorbesc cu medicul curant, era de nesuportat. Aveam 20 de ani, alergam între joburi, facultate, aveam o viață activă iar orele petrecute în sala de așteptare pur și simplu nu se potriveau programului meu. 

„Sănătatea e mai importantă” – se spune, dar la 20 de ani, când viața, libertatea, oportunitățile bat la ușă, și încă te mai crezi invincibil, sănătatea vine ca un dat, în ciuda unor mici simptome și a unei injecții o dată la două zile.

Așa că vestea posibilitatii unei diagnosticări greșite pentru mine, a venit ca o gură de aer.

Cu toate acestea, am vrut să fiu sigură. Știam că tratamentul imunomodulator pentru Scleroză Multiplă nu ajută în eventualitatea în care aș avea de fapt o infecție. Am vrut să renunț la tratament, am și făcut-o. Furia pe care o simțeam m-a determinat să caut o altă părere, tot într-un spital de stat, la un neurolog cunoscut căruia i-am prezentat RMN-urile și noile analize. „Nu cred că e SM” – a fost unda verde pentru a renunța la tratamentul cu Interferon pe care îl făceam la vremea respectivă și a adânci investigațiile cu Lyme la clinica Boreliose Centrum din Augsburg, Germania.

Acolo am mai făcut un set de analize, au văzut RMNurile și mi-au confirmat infecția cu Borelioză. Au urmat 9 luni grele de tratament cu antibiotic, în care condiția mi s-a agravat. Am început să folosesc bastonul pentru prima dată. La finalul tratamentului, îmi revenisem, nu mai foloseam bastonul, dar ceva simptome tot mai aveam.

Următoarele RMN-uri au fost staționare. Am mai făcut și analize pentru Lyme care se întorceau negative. Părea că nu mai aveam infecția. Cu toate acestea, la un moment dat, după o perioadă mai dificilă la job în anul 2015, RMN-ul a ieșit destul de rău, aveam leziuni cerebrale noi, dar și starea mi se înrăutățise. Nu îmi era clar ce se întâmplase, dacă era de fapt SM, dacă era Lyme, de ce nu puteau fi amândouă, și ce ar fi mai bine să fac mai departe?

În anul 2016 am decis să reiau tratamentul. Când am revenit la spital, am fost refuzată brutal (cel puțin așa am simțit eu).

„Ai Scleroză Multiplă secundar progresivă. Nu poți face tratament”.

Gata? Asta a fost? La 30 de ani nu se mai poate face nimic pentru mine?

A urmat un alt puseu dur, care la momentul respectiv m-a pus în cărucior. Atunci m-am îndreptat către alt spital din București. La Colentina m-au tratat, am intrat în program, dar și aici am simțit că „se aruncă roșii în mine”: ”Te-ai gândit că poate boala Lyme de fapt nu există?” – m-a întrebat un medic cu care nu vorbisem până atunci, aparent mi se dusese vestea pe secție că eram „prostuța” care renunțase la tratament pur și simplu.

Cum ar fi putut să fie altfel

Putea să existe comunicare. În primul rând. Puteam să simt că nu e nevoie să alerg după un medic să discute cu mine cinci minute, un medic pe care la momentul respectiv să nu simt că îl trădez pentru că pur și simplu m-am dus să îmi fac o analiză diferită.

Și nu. Nu cred că este vina medicilor. Avem în țară neurologi foarte buni, dar în jurul cărora roiesc sute de pacienți pe holurile spitalului, care așteaptă să discute cinci minute. Știu că nu este în interesul meu, dar mereu m-am simțit descurajată să insist, să „deranjez”, așa că în acele momente, de multe ori plecam cu coada între picioare, fără să apuc să vorbesc cele cinci minute.

Puteam să nu mă simt furioasă. Pe medici, pe sistem. Să îmi văd interesul. Dar care era interesul în momentul acela? Intrasem într-un scenariu conspiraționist, în care mi se ascunsese voit o informație care mi-ar fi putut schimba viața. Daca nu era Scleroză Multiplă? Dacă era Lyme?

Cert este că există un conflict în jurul acestei idei. Neurologul va fi sigur că este Scleroză Multiplă, infecționistul va fi sigur că este Lyme. Iar la mijloc suntem prinși noi, pacienții.

Acum? Sunt nesigură în final. Poate mai repet niște analize. Cert este că din prea multe puncte de vedere, te simți pe cont propriu în țara asta. Și dacă nu, impresia este că ai avut doar noroc. De data asta.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bună ziua
    Cum îl pot contacta pe Dragoș? Azi ma aflu în aceeași dilemă. Apr 7 ani diagnosticată cu SM, ieri mi au ieșit analizele borellia pozitive. Dr dorește sa îmi dea tratament cu antibiotic. Ohhh!!! Chiar nu știu ce sa cred. Ori e SM ori Lyme???
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult