Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Școlile se redeschid. Confortul emoțional și mental al elevilor și părinților trebuie să fie pe primul loc

scoala - masca - 2021

Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Întoarcerea la școală a copiilor, atât de așteptată și deopotrivă temută, se apropie cu pași repezi.

Fie că vorbim despre un regim hibrid sau program normal, deschiderea școlilor va avea un impact major asupra copiilor, a părinților și a cadrelor didactice. O să fie experimentată în moduri diferite și abordările trebuie să fie adaptate în funcție de fiecare situație în parte.

Unii copii e posibil să fi pierdut bunici, persoane dragi, să simtă pentru prima dată efectele traumei unui deces în familie. În același timp, alți copii probabil s-au bucurat că au putut petrece mai mult timp în familie, într-un mediu sigur, înconjurați de iubire și grijă.

Sunt multe narative posibile, și lucrul esențial este ca pentru fiecare situație în parte să existe o abordare sănătoasă, focusată în primul rând pe sănătatea emoțională a copiilor – și abia apoi pe recuperarea materiei.

Majoritatea copiilor sunt entuziasmați de începerea școlii, de revederea cu prietenii și de revenirea sentimentului apartenenței la un grup – atât de importante la această vârstă a formării.

Părinții sunt pe deoparte bucuroși de continuarea educației, de posibilitatea de a reveni la o normalitate și la un program care să îi ajute să-și îndeplinească atribuțiile. Pe de altă parte, sunt îngrijorați de posibilitatea infectării în școli, de măsurile de prevenție care vor fi luate și de mediul în care vor avea loc orele.

Iar cadrele didactice, deși scăpate parțial de presiunea orelor online, sunt puse în fața unei noi provocări: Revenirea în școli înseamnă și managementul condiției emoționale a copiilor, pe lângă încercarea de a recupera materia.

Un mediu sigur, în care copiii se simt confortabil, este vital în următoarea perioadă.

Studii din neuroștiință au demonstrat că creierul prioritizează nevoia de supraviețuire și sentimentul de siguranță atunci când suntem puși în fața unei situații periculoase – în timp ce funcțiile necesare acumulării de cunoștințe noi trec pe plan secund.

Așadar, atât copiii cât și adulții se pot simți inconfortabil odată cu redeschiderea școlilor. Se pot simți anxioși, pot apărea dificultăți de concentrare, iar încrederea în sistemul școlar poate fi scăzută.

Sunt reacții normale la trecerea printr-o pandemie, și nu trebuie patologizate. E nevoie, în schimb, de răspunsuri adecvate din partea cadrelor didactice.

Avem nevoie de un plan de învățământ focusat pe vindecare emoțională și mentală

Ce înseamnă asta, direct pentru cadrele didactice?

1. Să inspire un sentiment de siguranță

Copiii trebuie să se simtă în siguranță în momentul în care se întorc la școală. Părinții trebuie să aibă încredere că atât profesorii, cât și conducerea școlii au luat toate măsurile necesare pentru a crea un spațiu cald, confortabil, în care să se poată continua procesul de învățare.

Ce pot face cadrele didactice:

• Să aibă o rutină predictibilă, să o prezinte elevilor și părinților și să îi obișnuiască cu ea.

• Să înțeleagă faptul că tranziția este dificilă pentru elevi și să le dea ocazia să se adapteze – lucrurile nu se vor întoarce la normal din prima.

• Să ofere transparență și suport atât părinților, cât și elevilor. Să arate compasiune față de izbucnirile emoționale ale acestora și mediere atunci când apar conflicte.

2. Să inspire calm și înțelegere

Relația dintre cadrele didactice și elevi nu se rezumă la predarea materiei, ci este esențială și în formarea și creșterea emoțională a acestora. Elevii trebuie să se simtă înțeleși, să știe că se pot manifesta în siguranță și la școală. Să li se ofere un spațiu în care să-și manifeste emoțiile și să se calmeze.

Ce pot face cadrele didactice:

• Să aibă sesiuni de monitorizare cu elevii, în care să discute deschis despre cum se simt aceștia. Fără să judece, să le accepte și valideze emoțiile.

• Să pună accentul pe ce au învățat, nu pe câtă materie au pierdut. Deși majoritatea elevilor sunt mult în spate cu progresul școlar, cadrele didactice trebuie să le dea ocazia să împărtășească celelalte lucruri utile pe care le-au învățat în această perioadă – cum să fie mai înțelegători, cum să aibă grijă de cei din jur, cum să comunice cu prietenii de la distanță.

• Să îi învețe tehnici de relaxare – tehnici de respirație, de mindfulness, activități de calmare atunci când se simt copleșiți.

3. Să inspire un sentiment de conectare și speranță

Situația actuală este încă dificilă. Pentru elevi, pentru părinți, pentru cadrele didactice. Cadrele didactice nu trebuie să nege acest lucru, ci în schimb să transmită faptul că deși acum e greu, lucrurile se vor îmbunătăți în viitor.

Elevii au nevoie să simtă această speranță și o reasigurare din partea cadrelor didactice. Accentul să fie pus pe modul în care s-au dezvoltat în această perioadă, fără a nega însă dificultățile prin care au trecut.

Ce pot face cadrele didactice:

• Să seteze obiective pozitive, cu ajutorul cărora elevii să simtă că fac progrese chiar și atunci când predarea materiei pare să fie pe plan secund.

• Să nu înceapă cu teste dificile, care doar le vor arăta elevilor că au rămas în urmă cu materia. În schimb, să le arate că pot recupera, că nu a fost o perioadă pierdută total și că în viitorul apropiat vor începe să revină la normal.

În concluzie...

Odată cu reînceperea școlilor, focusul trebuie să fie pe confortul emoțional și mental al elevilor și părinților.

Transparența este cheia în toate tipurile de comunicare și cadrele didactice trebuie să fie deschise la discuții calme, în care să explice situația și să se adapteze la nevoile fizice și psihice ale elevilor.

Recuperarea materiei trece pe plan secund în primă fază, testele nu trebuie să fie dificile și temele pentru acasă trebuie introduse treptat.

Astfel, elevii vor avea timp să se adapteze din nou, să se simtă în siguranță și să reia procesul de învățare într-un mediu calm, unde se simt înțeleși.

Părinții vor putea comunica deschis cu profesorii și îi vor vedea ca pe niște mentori importanți în dezvoltarea sănătoasă a copiilor.

Cadrele didactice vor reuși să stabilească o relație de încredere cu elevii și cu părinții, putând să-și facă meseria și stabilind o nouă normalitate: Școala va fi, mai presus decât orice, locul în care elevii se simt înțeleși, unde le sunt validate emoțiile, sunt ascultați și pot învăța în siguranță.

Acest articol a fost publicat și pe profesorinonline.ro și face parte dintr-o serie de articole dedicate profesorilor, parinților și oamenilor pasionați de educație.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Din ciclul hai sa scriem si noi ceva...mindfulness ne lipsea noua acum, in rest toate zbarnie...
    • Like 0
  • Nu va supărați, dar dacă acest tip de articole sunt puse pe site-uri pentru profesori, în cel mai bun caz vor zâmbi citindu-le. La cât de neobișnuită și plină de necunoscut este situația căreia trebuie să-i facă față, chiar și cele mai dedicate cadre didactice se simt de departe depășite de sarcinile suplimentare pe care cu atâta generozitate li le puneți în cârcă. În ceea ce privește copiii, ei au o nebănuită capacitate de adaptare și cred că dacă îi vom lăsa singuri se vor descurca mult mai bine decât dacă îi vom stresa să se adapteze așa cum vrem noi, nu cum simt ei. Părinții...... dacă ar fi fost îngrijorați cu adevărat de înghesuială nu am fi avut astă-vară plajele pline ochi de copii, fără mască, fără distanțare față de alți părinți și copii în mare parte necunoscuți. Nu am fi avut nici stațiunile montane în așa un haos de părinți și copii că numai ursul mai putea pune un pic de rânduială în îngrămădeala aceea. Dacă aș fi părinte de elev ar fi, însă, o problemă pentru mine să știu cum s-au raportat profesorii copilului meu la pandemie. M-aș gândi dacă profesori antivacciniști, adepți ai teoriilor conspirației și al celorlalte bazaconii care s-au vânturat în spațiul public în ultimul an, sunt capabili să-i transmită copilului meu nu niște cunoștințe seci ci curiozitatea, deschiderea față de nou, puterea de a gândi independent, care fac din învățătură nu o corvoadă ci o stare perpetuă.
    Cum va fi deschiderea școlilor? Ca la război, ne vom adapta din mers dacă suntem buni strategi. Dacă nu......?
    • Like 3
    • @ Stroe Adriana
      Din pacate aici este si problema, copii au o nebanuita capacitate de adaptare si uite asa sant educati in noua "normalitate".
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult