Șe’ol, tărâmul morților

(Foto: Guliver/Getty Images)

Spre deosebire de Odiseea, unde i se dedică un cânt întreg, sau cu Cartea Morților din Egipt, unde beneficiază de descrieri minuțioase, tărâmul celor răposați este o prezență sporadică în Biblie. Acesta ar reprezenta, în mod complementar față de mare, al treilea registru al lumii în concepția israelită.

Termenul ebraic este Șe’ōl, tradus sistematic în greaca Septaugintei prin Hades. Indicații geografice precise pentru locul cu pricina nu sunt de găsit. Dacă în Odiseea, eroul trebuie să treacă dincolo de Ocean, pe la cetatea cețoasă a cimerienilor, unde soarele nu strălucește niciodată, să coboare din corabie și să se oprească la marile porți ale lui Hades, în Biblie nu e deloc clar pe unde să o iei ca să ajungi acolo. Dovadă că separația dintre lumea celor vii și lumea celor morți este absolută, că nici unui muritor, oricât de special ar fi el, nu îi este îngăduit să calce acolo în viață fiind, precum Odiseu.

Tot ce se poate citi, și acum numai printre rânduri, este că șe’ōl este un loc în care se coboară (Isaia 57,9) și se tot coboară, până la pierderea de sine, adică până în adâncimile ultime imaginabile (Deuteronom 32,22). Esențial este că cine coboară în șe’ōl nu se mai întoarce în nici un chip. (Iov 7,9). Ceea ce se poate spune cu un grad mai mare de siguranță este că locul e sub pământ. Întunericul perpetuu (Iov 17,13), praful (Iov. 21,26, Psalmi 7,6) și liniștea sunt trăsăturile distinctive ale spațiului acestuia fără viață. Dar se confundă el cu mormântul în care ajunge în cele din urmă să zacă fiecare muritor sau este el un fel de colector al tuturor celor morți, un fel de „mamă a tuturor mormintelor”? Grammatici certant. Nu există în această privință consens în rândul bibliștilor, unii susținând una, alții cealaltă dintre ipoteze, fiecare cu argumente atât de subtile încât simpla lor expunere într-un articol ca cel de față ar fi fastidioasă. Ceea ce ar merita, poate, să spunem este că nici măcar autorilor biblici nu le era clar cum stăteau lucrurile, pentru că nu și-au bătut prea mult capul cu așa ceva. Ideea generală era că toți oamenii sfârșesc în șe’ōl, buni și răi, ideea unei retribuții postume pentru faptele bune sau rele din timpul vieții neavând un contur decis (Psalm 89,49 / LXX 88,49). Cu toate însă că pare un loc al totalei derelicțiuni, al încremenirii în umbre, Dumnezeu, stăpânul creației, este prezent și aici.

Și mai surprinzătoare în contextul acesta nebulos este pomenirea porților lui șe’ōl (Isaiai 38,10; Psalm 9,14; Iov 38,17), care nu e atât o metaforă reușită, o îndrăzneală a imaginației autorilor biblici, cât mai degrabă un loc comun cultural. Despre porțile ferecate cu drugi ale lumii morților (Ionah 2,7), străjuite de paznici neînduplecați, vorbesc toate marile mitologii din preajmă, fie că e cea mesopotamiană, cea egipteană sau cea greacă.

Mai greu de pătruns este absența totală a unui corespondent etimologic în culturile semitice învecinate. În ciuda multiplelor încercări de etimologizare, originea cuvântul ebraic rămâne obscură. Unii specialiști s-au gândit la o apropiere de un akkadian șu’ara, derivat al lui șubaru, deformare a lui Hubur, numele râului infernal din cultul lui Tammuz (Albright). Alții s-au referit la un proto-ebraic neatestat șe’ō, construit ș’h , care înseamnă „pustiu, loc gol” (Koehler). O singură etimologie pare ceva mai credibilă, anume aceea că cuvântul nostru e construit pe radicalul ș’l „a întreba, a cerceta”. În cazul de față ar putea fi vorba de o aluzie la practicile necromantice pe care cultul yahvist le-a interzis cu desăvârșire, dar pe care Biblia le menționează din loc în loc, desigur în termeni negativi. Șe’ōl pare să fi fost la origini locul în care se practicau rituri necromantice, rituri de invocare a morților, componente acestea ale unui mai vast cult al strămoșilor, despre care cel puțin unele școli de autori biblici par să fi știut destul de multe. Dar despre dialogul dintre Saul și vrăjitoarea din En-Dor, episod devenit la rândul lui un topos al literaturii europene, o să vorbim cu altă ocazie.    

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp