Secretul sportivului cu brațele ridicate din această imagine, povestit de antrenorul său „virtual”

Foto: George Coca

Sportivul cu brațele ridicate din fotografia ce ilustrează acest articol este Petru Comănescu, practicant de karate. Cadrul a fost realizat cu telefonul mobil pe 10 decembrie 2021 și exprimă foarte bine ceea ce în fotojurnalism se numește „momentul decisiv” – clipa care surprinde cel mai bine esența acțiunii. Momentul a fost imortalizat în finala concursului Karate 1 Youth League Jesolo, o competiție WKF ce a reunit 2349 de sportivi din 54 de țări. Arbitrul ridică mâna stângă, indicând câștigătorul finalei pentru aur, iar Petru și antrenorul de lot ridică simultan ambele mâini, în semn de victorie.

În acea secundă imortalizată de camera foto, Petru a avut confirmarea că este:

- Câștigătorul competiției

- Numărul 1 în Clasamentul Mondial WKF la Juniori

- Primul român care a devenit Numărul 1 în Clasamentul Mondial WKF la Juniori

- Cel mai performant român la karate în anul pandemic 2021

- Românul cu cele mai multe medalii din istorie în karateul WKF (2 de aur și 3 de argint)

Performanță într-un sport olimpic folosind predarea online

Aflat la peste o mie de kilometri de Jesolo, la Bran, unde m-am retras când a început pandemia, în acea secundă am avut și eu, ca antrenor al lui Petru de mai bine de 14 ani, confirmarea că predarea online poate fi eficientă și că în orice dificultate există o oportunitate.

În anul 2021, încheiat senzațional de Petru, cu un palmares unic în România, interacțiunile dintre noi s-au desfășurat exclusiv online, cu excepția a două cantonamente de câte zece zile la Piatra Arsă. Petru și Diana, altă sportivă pe care o antrenez, au făcut sesiunile de pregătire la Palatul Național al Copiilor din București, unde conducerea ne-a pus la dispoziție o sală de antrenament cu scopul de a sprijini performanța sportivă, iar eu fie am urmărit online sesiunile, de la Bran, fie am analizat filmările trimise, oferindu-le ulterior sportivilor feedback.

Practica deliberată, primul „secret”

Cele două metode au ambele și avantaje, și dezavantaje. Predarea online în timp real respectă principiile practicii deliberate, în sensul că antrenorul setează un obiectiv tangibil și măsurabil pentru fiecare execuție și îi oferă instantaneu feedback sportivului, astfel repetarea unei execuții incorecte este eliminată și fiecare set, fiecare repetare înseamnă un progres.

Principiul „repetiția este mama învățăturii” nu se aplică în sport, unde repetarea unei greșeli nu duce la progres, ci la blocaj, chiar la regres, fiindcă erorile sunt transformate în automatisme și astfel devin mai greu de corectat.

Feedback-ul calitativ, al doilea „secret”

Priceperea unui antrenor este confirmată de rezultatele sportivului și este determinată de calitatea feedback-ului pe antrenorul îl poate oferi. Feedback-ul depinde de cunoștințe, de experiență, de intuiție, de cât de bine își cunoaște antrenorul sportivul și de cât de capabil este să-i transfere informațiile și să-l ajute să le implementeze. În același timp, într-un sport cu evoluții ce sunt notate, ca în proba de kata din karate, dar și în alte sporturi, cum ar fi gimnastica sau patinajul artistic, este esențial ca antrenorul să știe ce vor să vadă arbitrii, iar acest lucru e determinat de abilitatea de a interpreta la nivel de artă notele.

Metoda oferirii feedback-ului pe o filmare, deși încalcă principiile practicii deliberate, crește foarte mult calitatea feedback-ului, fiindcă lucruri ce pot scăpa vederii la un antrenament „pe viu” vor fi observate pe filmare, iar antrenorul are timp să analizeze, să reanalizeze și să gândească mesajul pe care îl va transmite sportivului, mesaj care la karate poate însemna, de exemplu, ca sportivul să modifice ordinea contracției unor mușchi dintr-un lanț implicat în mișcare, sau să varieze intensitatea contracției, deci niște detalii foarte subtile.

Pandemia m-a obligat și pe mine, ca antrenor, să mă reinventez. Dacă înainte foloseam ocazional metode precum prelucrarea și interpretarea unei filmări, sau coordonarea online a antrenamentelor, în acest an am devenit expert la aceste tehnici și le voi folosi intensiv și după ce pandemia se va sfârși, pentru că, iată, sunt eficiente. Numărul 1 în lume după un an de online este un rezultat care demolează orice argument contra acestui tip de pregătire și de interacțiune.

A fost clar, de la începutul pandemiei, că aceasta nu avea cum să dureze puțin. Omenirea a mai trecut prin pandemii, există informații detaliate despre acest subiect. Cea mai bună soluție privind predarea online ar fi fost, în opinia mea, ca autoritățile să accepte faptul că se va preda online un an, astfel încât părinții și profesorii să-și poată adapta programul și rutina zilnică.

A fost o oportunitate extraordinară ca noile generații să învețe lucruri esențiale: cum se scrie un document la laptop, tabletă sau smartphone, cum se face un cont de email, cum se transferă fișiere, sau cum se folosesc diverse programe. Haosul cu școala ba făcută fizic, ba online a dus la ratarea acestei oportunițăți și la exasperarea dascălilor, a elevilor și a părinților. Pandemia a fost o oportunitate și pentru profesori de a-și rafina metodele de predare și de a învăța lucruri noi.

Cred că atitudinea disperată, exprimată prin discursuri de tipul „generația care a prins școala în pandemie va fi una de analfabeți”, ori „școala online este de proastă calitate” a fost o greșeală. În loc ca profesorii să se vaite că situația este dificilă ori imposibilă, ar fi putut să se adapteze și să folosească această perioadă pentru a învăța, alături de elevi, cum se folosesc internetul și tehnologia, pregătindu-i pe cei mici pentru viața reală, în care internetul e esențial pentru socializare, dezvoltare personală și productivitate, indiferent de domeniu.

Izolarea a crescut mobilitatea 

Viața, așa cum o știam noi înainte de pandemie, nu va mai reveni niciodată. S-au produs schimbări, un paradox fiind acela că izolarea a crescut, de fapt, mobilitatea oamenilor. Cei care lucrau pe calculator și se deplasau în fiecare zi la serviciu au fost obligați să devină nomazi digitali, să lucreze de acasă sau din diverse alte locuri. Pe lângă reducerea, pentru angajatori, a costurilor, lucrul ca digital nomad poate crește și productivitatea: oamenii se focalizează mai bine asupra unui proiect, fiind motivați să îl termine cât mai repede și să câștige timp care, în zilele noastre, este neprețuit.

În ceea ce privește educația, mediul online este un gamechanger: de ce să înveți de la un mentor slab doar pentru că se află în proximitatea locului unde trăiești, când poți avea acces fără frontiere la mentori de top, de oriunde din lume? În timpul pandemiei internetul și-a arătat adevărata sa valoare: este o cale incredibilă de acces la informații de calitate și o oportunitate de a interacționa cu oameni performanți de pe tot globul.

Departe de zgomotul manipulărilor, al propagandei, al știrilor false și al revărsărilor de ură, în lumea virtuală a internetului s-au petrecut, în timpul pandemiei, lucruri extraordinare. S-au transmis informații de calitate, s-au creat online echipe, s-au construit proiecte, s-au îndeplinit obiective și s-au dus la îndeplinire visuri incredibile. Internetul nu este exclusiv nociv, are și o parte pozitivă.

Există viață în mediul virtual, o viață frumoasă, plină de oportunități, de energie și de acțiune, o viață unde limitele din viața de zi cu zi nu există. Internetul este o fabuloasă cale spre libertate și cunoaștere.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp