Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Sens giratoriu suspendat, pasaje subterane și centuri ocolitoare de milioane de euro pe Valea Prahovei. Animație grafică, în „regia” Ministerului Transporturilor

sens giratoriu suspendat

Foto: captură video

Un sens giratoriu suspendat ar urma să fie construit pe Valea Prahovei, pe DN1, la intersecția cu DN73A, Predeal - Râșnov. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a făcut publice primele modelări cu investiția estimată la aproximativ 132,5 milioane de lei. 

„În Comisia Tehnico – Economică a Ministerului Transporturilor, am aprobat indicatorii pentru pasajul rutier, care va fi realizat la intersecția DN1 cu DN73A. Este vorba despre realizarea unui sens giratoriu suspendat, cu patru accese, poziționat deasupra intersecției existente. Din sensul giratoriu intra/se desprind 4 rampe care asigură fluidizarea traficului ce vine dinspre București/Brașov și se deplasează spre Brașov/Râșnov, respectiv rampa 1 București – Brașov, rampa 2 Brașov – București, rampa 3 București – Râșnov / Râșnov – București și rampa 4 spre Brașov", a scris secretarul de stat pe pagina sa de Facebook. 

Demnitarul nu a precizat data la care ar urma să înceapă lucrările, dar a menționat că acestea vor dura 30 de luni.

Sensul giratoriu suspendat va avea o structură de rezistență de tip circular, continuă pe 6 pile, dispuse radial. Cele 6 deschideri vor avea tabliere cu structură mixtă oțel-beton. În sensul giratoriu circulația se va desfășura pe 2 benzi. Raza externă a sensului giratoriu va fi de 35 metri, iar raza internă de 21,8 metri. Gabaritul de liberă trecere pe sub sensul giratoriu va fi de 5 metri. Finanțarea va fi realizată din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor.

Foto: captură video

Imaginile au stârnit zeci de comentarii din partea utilizatorilor rețelei sociale. Unii îl felicită pe demnitarul de la Transporturi, în timp ce alții își arată dezaprobarea: „Prietene vechi nu puteai, frate, să vii mai devreme la minister?” „Nu poți face drumuri cu o bandă pe sens și să speri că vei rezolva problema traficului într-o zonă aglomerată, acel pasaj va fi inutil”, „Ce intersectie megalomanică, acolo niciodată nu erau ambuteiaje”, „În loc să urgenteze realizarea autostrăzii, încearcă să ne ducă cu zăhărelul, prezentându-ne proiectul ăsta.” „Nu cred că prindem noi să circulăm pe așa ceva în următorii 10 ani...Randarea e foarte faină însă.” 

De altfel, mai multe proiecte de centuri ocolitoare și pasaje, în zona stațiunilor Azuga, Bușteni, Comarnic, Predeal și Sinaia, aflate în stadiu de analiză tehnică, urmează să fie discutate în Comisia de specialitate a Ministerului Transporturilor, potrivit ȘtirileProTV.

Investițiile ar urma să fluidizeze traficul pe DN1 și vor ajuta și la preluarea traficului de pe viitoarea autostradă Comarnic Brașov, una dintre cele mai așteptate autostrăzi din România.

Un pasaj rutier subteran, care va fi construit la intrarea în stațiunea Azuga, va costa aproximativ 5 milioane de euro. În zona Sinaia ar urma să se construiască două pasaje supraterane, cu câte o bandă pe sens. Pasajul din zona de sud a stațiunii, lung de o jumătate de kilometru, are un cost estimat la 10 milioane de euro. 

Totodată, Consiliul județean Prahova a pus pe hârtie și centurile ocolitoare ale orașelor Comarnic, Azuga și Buşteni. Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova, estimează că lucrările vor începe anul viitor și vor fi gata în 2024.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Înţeleg că la capătul dinspre Bucureşti, minunăţia asta dă în preajma spitalului ăla cu trei corpuri pe care l-au "moşit" Firea şi cu Tudorache în sect 1. Cred că un cosmodrom ne mai lipseşte!
    • Like 0
  • Cred ca, toate aceste ,,vise,, ar fi fost posibil sa devina realitate , doar sub conducerea si gandirea Domnului Catalin Drula , Mare pierdere pentru , acest sector al Economiei romanesti !
    • Like 0
  • Nume check icon
    In 30 de ani nu s-a fact mai nimic pe aceasta ruta. Sper sa mai prind încă 30 de ani ca măcar se merg ca pasager ca de șofat nici vorba atunci:)
    • Like 0
  • Alex Mag check icon
    Felicitări soluționării tehnice adaptate la teren a acestui nod rutier.
    Interesant este faptul ca porțiunea de pasaj suspendat este protejata de împrejmuire de 3 m. inaltime împotriva accesului animalelor iar cand ajunge la nivelul solului acesta împrejmuire nu mai exista.
    Daca discutam de un parapet de protecție ca sa nu cada persoanele in „hau” unul de 1 m. inaltime este suficient.
    • Like 0
  • Animaţia este bună, n-am ce zice. Păcat că autostrăzile nu se pot construi, în teren, tot cu CGI... i-am umple de invidie pe japonezi! :))
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult