Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Sfat pentru cei cu dificultăți la plata ratelor la bănci: Negociați cu banca o perioadă de grație, singura metodă de a trece peste problemele financiare. Soluția dobândă la dobandă o va îngreuna și mai mult

banca ghiseu

Foto Guliver/Getty Images

Scriu această analiză din perspectiva unui om care a fost director financiar timp de 4 ani într-o instituție financiară ( un brand care este în top 20 branduri din lume).

În perioada 2009-2011 am implementat procedurile de înlesnire la plată pentru sute de mii de clienți care nu mai aveau posibilitatea să plătească ratele la bancă.

Din această perspectivă, pot să spun că metoda propusă de Guvern celor care au dificultăți să plătească ratele la bănci, de a capitaliza dobânda pentru ratele scadențe în următoarele luni, va face și mai grea situația financiară a acestora. Această metodă era ultima propusă de noi. 

Această metodă este foarte bună pentru bănci, deoarece dobânda pentru ratele scadențe în următoarele 9 luni se va capitaliza la soldul creditului. ( poate vă întrebați de ce sistemul bancar nu a comentat nimic)

Ce înseamnă lucrul acesta?

Pentru bancă aceste sume (dobânzile scadente) vor echivala cu sume de bani acordate clienților, care evident nu au fost acordate. Iar clienții vor plăti dobândă la o sumă pe care nu au primit-o (popular această metodă este denumită dobândă la dobândă). Cu alte cuvinte băncile vor încasa bani pentru ceva ce nu au acordat, iar clienții vor plăti bani pentru ceva ce nu au primit.

Pot să spun cum am ajutat noi clienții în perioada de criză 2009-2010. Am acordat perioadă de grație tuturor clienților care nu aveau posibilitatea să-și plătească ratele.

Perioada de grație înseamnă că scadențarul de rambursare se prelungește cu numărul de rate pentru care se oferă perioada de grație.

Din punct de vedere al profitabilității, banca nu pierde nimic. Veniturile băncilor se calculează cumulat pe perioada contractului de împrumut. Această metodă se numește randament al dobânzii ( în engleză yield).

Deci băncile vor avea profit pe contractele în perioada de garanție, chiar și în perioada când nu încasează ratele. Singura problemă este de cash flow, dar o bancă are surse de finanțare infinit mai mari decât o persoană fizică.

Scopul unei bănci este să-și ajute clienții, nu să le agraveze și mai mult dificultatea financiară.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gabi check icon
    Da, de acord, măsura de „dobândă la dobândă” trebuie exclusă - pentru că nu e fair-play.
    Însă, neplata împrumuturilor pe o perioadă de mai multe luni va conduce la o lipsă de lichidităţi, băncile nu vor mai avea de unde să plătească salarii și dobânzi. Angajaţii băncilor au şi ei, la rândul lor de plătit chirii, facturi şi credite. La fel şi deponenţii.

    Băncile nu au bani proprii. Banii provin de la deponenţi. Orice pensionar cu un mic cont de depunere la termen este, de fapt, un mic investitor. Dacă băncile nu vor mai avea lichidităţi și nu vor mai putea face un profit rezonabil, atunci ele nu vor mai putea acorda nici măcar acea dobândă infimă de 0.3...0.5% pe care o acordă acum deponenţilor. În acel moment, deponenţii vor începe să-și retragă banii din bănci, lichidându-şi economiile.

    Veți presupune, probabil, că în acel caz băncile vor primi automat ajutoare financiare (bani) de la „banca-Mamă” din țara lor de baştină. Însă, nu uitați că această criză financiară este peste tot, nu doar la noi. Sunt slabe șanse ca „băncile-Mamă" să salveze sucursalele din țările unde populația este incitată şi susţinută prin decret de stat ca să nu respecte clauzele împrumuturilor. Ele vor prefera să închidă acele sucursale devenite neperformante. Așa cum s-a întâmplat după nesimţirea iscată cu „Darea în Plată”, sau criza din Cipru - unde bancomatele nu mai aveau bani, deși clienţii aveau bani în conturi.

    În concluzie, neplata împrumuturilor bancare nu este o soluție. Și nici neplata chiriilor - pentru că proprietarii au și ei facturi de plătit, la rândul lor. Naționalizarea proprietăţilor și a conturilor bancare s-a mai făcut pe timpul bolşevicilor, iar rezultatul a fost cel pe care-l știți deja, (comunism + dictatură).
    Poate mai sigur ar fi ca, înainte de toate, să fie imediat impozitate toate pensiile speciale (cele nebazate pe contributivitate), de asemeni salariile parlamentarilor, senatorilor şi a bugetarilor de lux.
    • Like 0
  • Si eu cred ca cea mai buna varianta pentru cei ce au dificultati in a achita ratele este aceea a negocierii directe cu creditorul. Noi, de exemplu ( OK, la nivel de mic IFN), am propus deja unora dintre debitori solutii personalizate care includ micsorarea dobanzii pe o perioada strict limitata si/sau inghetarea principalului cumulat cu micsorarea dobanzii. In varianta asta, noi ne asiguram ceva lichiditate iar debitorii taie din costuri in mod direct si imediat. Ceea ce vreau insa sa remarc fata de textul articolului este ca bancile (creditorii) fac intr-adevar profit, venitul este format din dobanda postata si nu incasata ( ca sa inteleaga si cei mai putin obisnuiti) dar treaba asta coroborata cu reglementarea noua conform careia nu se mai fac provizioane in cazul celor "scutiti" nu e chiar OK, nu ? Pentru ca daca nu fac provizioane, au profit mai mare iar asta inseamna de fapt impozit de 16% platit pe un impozit doar virtual. La asta se adauga si lipsa de lichiditate, situatie pe care bancile mici sau IFN-urile (mai ales cele independente) o vor gestiona foarte greu spre imposibil sau cu foarte mari costuri. Succes tuturor!
    • Like 0
  • O opinie cu care sunt perfect de acord. Nu cere nimeni bancilor sa piarda neaparat bani, dar intre ele si clientii lor onesti ar trebui sa existe un parteneriat. Pentru ca si ele vor avea nevoie de client cand acesta se va redresa.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult