Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Și taximetriștii din Cluj sunt tot „mitici”

taxi - Profimedia

Foto: Tom Merton / Caia Image / Profimedia

Inspirația pentru aceste rânduri mi-a fost dată de o calătorie cu trenul, de asta-vară, la Cluj. Ajuns în gară am vrut să apelez la serviciile unui taxi pentru a merge la o pensiune. Am abordat întreaga coloană de taxiuri (8-10 taxiuri), dar nimeni nu a vrut să mă ducă la destinația dorită de mine. Dialogul suna astfel: „Unde mergeți?” După ce aflau destinația, taximetriști clujeni începeau cu eschivele: „Nu pot, aștept pe cineva!” sau „Eu plec acasă, nu mai fac nicio cursă!” sau „Mai întreabă și pe la ceilalți colegi de-ai mei, poate găsești pe cineva care vrea să te ducă!” sau „E prea aproape și eu stau de atâta timp aici pentru ceva mai bun!”. La un moment dat, interpelând un grup de taximetriști care stăteau la o mică șuetă, unul dintre ei mi-a spus: „Du-te la la mașina aia, că sigur te duce!”, spre hazul tuturor. Până la urmă am apelat la o cursă de ride-sharing și mi-am rezolvat problema.

Un dialog asemănător am avut cu taximetriștii de lângă gara Constanța, la înapoiere. „Stau aici pentru o cursă de Costinești sau Năvodari, nu să te duc pe matale până în Tomis Nord!”, „E prea aproape, mai caută!”, „Aștept, poate prind o cursă spre sudul litoralului!”. Mi-am rezolvat problema, în cele din urmă, cu ajutorul transportului în comun.

Scopul acestor rânduri este de a evidenția faptul că nu este nicio diferență între atitudinea taximetriștilor delimitați de frontiera estică a civilizației occidentale, așa cum o definește Samuel P. Huntington în lucrarea „Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”, apărută în limba română la Editura Antet.

Poate nu aș fi scris aceste cuvinte dacă în Cluj nu aș fi primit un astfel de „tratament”, dar dezamăgirea de care am avut parte a fost prea mare. Sper, totuși, să fie un caz izolat.

Privesc harta cu frontiera estică a civilizației occidentale așa cum o descrie Huntington: „Începând din Nord, linia se întinde de-a lungul a ceea ce sunt acum frontierele Finlandei, Rusiei și ale statelor baltice (Estonia, Letonia și Lituania), prin vastul Belarus, prin Ucraina, separând greco-catolicii de ortodocși prin România, separând Transilvania, cu populația ei maghiară catolică, de restul țării și prin fosta Iugoslavie, de-a lungul frontierei ce separă Croația și Slovenia de celelalte republici”.(p.144). Orașul Cluj este situat la vest de „frontiera lui Huntington”, în „zona civilizată”, iar orașul Constanța este situat la est de acea frontieră, în „zona necivilizată”.

În virtutea acestei delimitări geografice, mă așteptam ca și „pe teren” să constat această „delimitare civilizațională”, chiar o „ciocnire” atitudinală. Dar n-a fost așa…

Teoria lui Huntington nu a avut aplicabilitate în această realitate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • pe 1 ianuarie seara, taximetristii de la Aeroportul Henri Coanda cereau minim 200-300 de lei pentru o cursa pana in oras. se pare ca aparatul de taxat a devenit o forma fara fond. evident, autoritatile nu fac nimic
    • Like 0
  • Delimitarea pomenită în articol,între civilizația occidentala și cea din estul Europei, exista din păcate . Și economic și din alte puncte de vedere. Acest aspect mi s-a părut interesant în articol, nu comportamentul taximetriștilor- o breaslă care a evoluat totuși în ultimii ani, fără să elimine total metehnele balcanice.
    Ce m-a surprins, în delimitarea făcută de Huntington , a fost menționarea religiilor- catolică respectiv ortodoxa- ca element de separare. În acest caz nu religia e importanta ci educația, nivelul de trai, conjunctura politica-estul Europei fiind acaparat de-a lungul timpului de imperii cotropitoare și în ultimul secol de ciuma comunistă.
    • Like 2
  • Majoritatea taximetriștilor nu sunt clujeni.Oricum stam sa analizăm un taximetrist ii un soi aparte indiferent de țară
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Aici e vorba de legile economiei, nu de civilizatie. Daca un agent economic nu profita de pe urma unui serviciu, evident ca nu il va efectua nefiind o organizatie de caritate.
    • Like 2
    • @ Mihai
      Atunci, in mortii matii, scrie pe masina : cursa minima 100 euro ! Borfasule !
      • Like 8
    • @ Mihai
      corne check icon
      bai don profesor, matale, cand te duci la chioscul din cartier sa-ti cumperi un pachet de tigari, ti-ar placea sa auzi : "astept un client care-mi cumpara trei baxuri, incearca la alt chiosc, ca eu nu s organziatie de caritate!"?
      ca veni vorba, "caritate" inseamna "de pomana", din textul articolului nu rezulta ca autorul cauta un transport gratuit.
      in concluzie, legile economiei nu-s pentru imbecili, asa ca lasa-te de scris, ca de gandit vad ca te-ai lasat din frageda pruncie.
      • Like 4
  • Ana Gia Ana Gia check icon
    Pt ca foarte multi dintre taximetristi nu sunt din Cluj…cu asta nu vreau sa zic ca Clujenii sunt mai cu moț. Dar din pacate este purul adevar, vorbesc din experiență proprie.
    • Like 2
    • @ Ana Gia
      Majoritatea taximetristilor din Cluj sau din tara romaneasca sunt,,indivizi comozi ,lenesi ,care nu le place munca fizica ,sa lucreze pe o schela pe fatada unui bloc ,de ex ,, ,sau ca electrician ,dulgher ,etc etc, Desi castiga de multe ori putin ,ei se multiumesc ,cu putin ,sau ,,folosesc metoda miticilor ,,dupa cum foarte bine spune autorul ,,Si eu am patit la fel dar am un prieten care face ,taxi ,si il sun ,etc.Cred ca si aici ,ca si in restul serviciilor intervine ;;
      --Nivelul de educatie inclusiv cei 7 ani de acasa !
      --Statutul firmei ,ptr ca sunt firme de taxi care nu polereaza asa ceva ,
      --Zona de unde vine individul ,,? Adica daca este ,,clujean -neos ,NU se intampla asa ceva , si mai scrie pe ,,luneta masinii ,ca :
      -- Sunt mandru ca sunt ardelean ,
      --- Majoritatea ,,viniturilor si mai ales cei din zona Bistritei ,sau Alba Iulia ,, adica vinituri practica asemenea fel de comportament ,,Sper sa nu firu injurat prea tare ,dar asta este ,,Adevarul ,,care doare de multe ori ,
      • Like 0
    • @ Ana Gia
      altul e de vina, evident.
      edit: si in bucuresti se da vina pe moldoveni. De aia zic ca nu e nicio diferenta intre clujeni si bucuresteni.
      • Like 5


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult