Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Slujitorul lui Dumnezeu pe moșia lu tac-su

Păltiniș, Ialomița. Oameni de la țară, cu chipurile săpate de muncă și de pâraiele timpului. Oameni făcuți din lutul câmpiei, trăind lipiți pământului și cu frică de Dumnezeu.

Dar nu și de omul lui Dumnezeu.

Ca un patron de cârciumă care-și dă afară toți mușteriii, că e supărat, sunt, Doamne, supărat și vrea să bea singur, ÎnaltPreaSfințitul Vincențiu, episcopul Sloboziei și Călărașilor, le-a interzis sătenilor din Păltiniș să treacă prin altar la sfârșitul slujbei de sfințire a bisericii. De ce? Pentru că, a decretat ÎnaltPreaNesimțitul, e „doliu și suferință” după referendum. Ca să le dea pedeapsă că n-a ieșit.

 „Credeam că a murit vreun popă, și de-aia ține doliu, da văd că-l ține după referendu ăsta... Ce treabă avem noi cu referendu? ”. Scoși din fire în fața abuzului de putere și nedreptății strigătoare la cer, enoriașii vorbesc fără să se sfiască de camera de luat vederi, că biserica a fost renovată vreme de 10 ani cu banii lor, ai credincioșilor: „Cum să nu ne lase în altar?!...”.

Când a murit Stalin, activiștii de partid împărțeau panglici negre să și le pună oamenii muncii în piept. Taică-meu a fost printre cei care au refuzat să poarte doliu după așa-numitul Părinte al Popoarelor. Politrucul i-a mârâit printre dinți: „Las că mai vorbim noi, toarșu!...”.

După ce i-a amenințat cu toate flăcările gheenei în caz că nu votează, după ce a încercat să-i bage în sperieți că vine dracu de la balta verde să le ia copiii din bătătură, Don Vincenzo le vâră păltinișenilor pe gât doliul lui personal, că nu i-a reușit vrăjeala.

Acest înalt popă pârât s-a proțăpit pur și simplu între credincioși și Dumnezeu, cu gândul că Cel de Sus e proprietatea lui particulară, că e un mare animal exotic de grădină zoologică, ce poate fi văzut numai când are Vincențiu chef.

Or, oamenii îl plătesc pe ipochimen din sudoarea muncii lor ca să-i ducă mai aproape de Dumnezeu, nu să-i arunce în uliță. Altarul nu-i al celui ce slujește, e al lui Dumnezeu și al oamenilor...

Sunt tare curios: BOR va cuvânta ceva în legătură cu fapta vlădicii față de opincă?

Și dacă tot îi roade pe mulți sfinți părinți cum de s-a putut să nu le treacă referendumul și fac atât de urât din pricina asta, le spun eu: 

Dumnezeu n-a fost la vot.

***

Aflați mai mult:


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult