Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Șoc, virus și vaccinul liber

● Avocații dnei Pintea zic că a avut un șoc deoarece i s-au pus cătușe. Probabil că dânsa are alergie la metal. Asta ar explica faptul că nu a avut niciun șoc la vederea pungii cu șpagă, dimpotrivă, a exclamat „Supertare!”: era vorba de bancnote, nu de monede de 50 de bani.

● Boala de piele a aceleiași doamne Pintea, care nici aia nu e a ei, i-au băgat-o băieții din statul paralel, s-a agravat brusc în contact cu aerul din arestul Poliției. Drept care, se tot cere la spital, de unde e trimisă de medici retur în arestul Central. Asta pentru că a greșit spitalul: dacă ajungea la Floreasca, o țineau până la prescrierea faptei. 

● Sau, dacă vrea să scape de arest, nu înțeleg de ce nu i se găsește distinsei doamne un coronavirus. Ca să fie trimisă acasă, în izolare. Ba cred că merge şi fără virus. Ar fi destul ca doamna ex-ministru să ajungă la domiciliu şi îi trec toate alea, așa cum i-au venit.

● Poate că i-a cauzat la șoc și suspendarea din PSD. În loc să năvălească toată conducerea, fie și interimară, la judecătorie alături de ea, ca în vremurile bune, auzi, Ciolacu n-o scoate din arest, o scoate din partid pe biata femeie. Și dacă se dovedește că-i nevinovată?!

Păi, atunci, rezultă că e singura cetățeancă cinstită din țara asta, restul românilor fiind, potrivit declarației dnei Pintea pe când era ministru al Sănătății, „un popor de infractori”.

● Nu reușește să dibuiască nici Poliția, nici ministerul Mediului, nici Primăria Capitalei cine și ce a ars în noaptea de duminică spre luni de a intoxicat Bucureștiul. E și greu, că ascultați ce vă spun eu, i-au ars băieții din statul paralel pă morții cu cornovirus, care sunt mulți rău, nu cum mint ăștia.

Vine Apocalipsa! În așteptarea ei, australienii au cumpărat toată hârtia igienică din magazine, francezii și italienii se bat pe romanul „Ciuma”, al lui Albert Camus, iar la noi conservele de ciorbă de burtă și fasole cu cârnați încă n-au dispărut cu totul de pe rafturi. O s-ajungem, doamne ferește și apără, să n-avem ce pune pe masă la câte pomeni și parastase are să fie!

● Dacă n-avem mașini pentru a înlătura poluarea care este, avem în schimb utilaje pentru dat zăpada care nu este. Plătite cu zeci de mii de euro pe fiecare zi de stat la soare. La banii ăștia, firma care deszăpezește sectoarele 1 și 2 ale Capitalei ar trebui să furnizeze și zăpada. 

 ● Nemții îi numesc pe speriații de virus care golesc magazinele „Hamsterkauf” – șoareci cumpărici. Presa din vremea lui Ceaușescu, încercând să justifice lipsa alimentelor din galantare, vorbea despre „hârciogii care stochează mâncarea”!

● Parlamentarii s-au speriat că pierd voturi și o lasă moale cu vaccinarea obligatorie. Poate au dreptate: omul trebuie să poată alege liber. Prin urmare, aș propune un singur vaccin, liber, numai la cerere: vaccinul contra prostiei. Stimați Republicani, cam câți concetățeni credeți că și l-ar face de bunăvoie?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Apuripu-ripu / sursa foto: Profimedia

Tata avea doar cinci ani când a rămas orfan de tată. Fără casă, au locuit o vreme în grajdul unde unchiul lor ținea caii. Bunica muncea cu ziua, „la cocoane”, încercând să-și țină cei șapte copii în viață. Asigurarea hranei era cea mai mare provocare. Toți au renunțat la școală, mai puțin cel mic — tata. El a iubit caii toată viața.

Citește mai mult

Doctorat / sursa foto: Profimedia

Pentru mine, doctoratul a însemnat disciplină intelectuală (pentru un om care citea haotic, avea ideile împrăștiate în zeci de jurnale și caiete, practica fișării și a lucrului pe text a fost o adevărată terapie), sens al educației (cred că scrierea la teza de doctorat și studiul temei alese au dat cu adevărat sens formării mele intelectuale) și contact cu ideile cele mai rafinate, cu textele și autorii cei mai reprezentativi din domeniul meu de cercetare.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Planck a realizat că erorile din ambele legi, deși opuse, au nevoie de o unică condiție corectoare. Așa a apărut quanta Planck – „A fost un act de disperare... Am sacrificat toată fizica pe care o știam”, mărturisea calmul fizician. Adică, fizica lui Newton.

Citește mai mult