Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Sociologul Barbu Mateescu: „Prezența mai mare la europarlamentarele de azi față de cele precedente se datorează unei mobilizări mai mari a publicului vârstnic”

Alegeri 2024

Foto: Inquam Photos/ Simion Sebastian Tataru

La ora 14:00, prezența înregistrată la alegerile parlamentare era de 26,19%, în timp ce la alegerile locale era de 25,35%, peste cea înregistrată la precedentele runde de scrutin. La europarlamentarele din 2019, votaseră până la 14:00 23.91% dintre alegători, în timp ce la localele din 2020 își exprimaseră opțiunea 23.71% dintre alegători.

Sociologul Barbu Mateescu pune prezența mai mare la europarlamentare pe seama mobilizării mai mari a vârstinicilor și a cetățenilor din rural.

„Prezența mai mare la europarlamentarele de azi față de cele precedente se datorează unei mobilizări mai mari a publicului vârstnic, cumva natural având în vederea suprapunerea de acum a europarlamentarelor cu localele.

Voturi în formatul 2019 / 2024 la ora 13:

18-24 ani: 205 mii / 224 mii

25-34 ani: 418 mii / 365 mii

35-44 ani: 576 mii / 577 mii

45-64 ani: 1,40 milioane / 1,59 milioane

65+ ani: 998 mii / 1,25 milioane

Întrebarea pentru următoarele ore e simplă: va există o mobilizare similară în partea a doua a zilei dar pe spațiul 18-45 ani? Sau prezența se va domoli, ajungând la cota din 2019 sau mai jos? Dacă are loc al doilea scenariu, votantul mediu (sau median) la aceste alegeri va fi semnificativ mai vârstnic decât votantul mediu (sau median) de la europarlamentarele din 2019”, a scris sociologul pe pagina sa de Facebook după anunțarea prezenței de la ora 13:00.

O oră mai târziu, Barbu Mateescu a revenit cu o comparație a datelor din rural cu cele din urban și diaspora.

„Diferențe la ora 14 între europarlamentarele de acum și cele de acum cinci ani:

  • 300 de mii mai puțini votanți în urban
  • 650 de mii mai mulți votanți în rural
  • 40 de mii mai puțini votanți în diaspora”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

O știre cât se poate de importantă pentru viitorul României este punerea în funcțiune a unei rețele sociale exclusiv pentru Inteligențe Artificiale. Acestea comunică între ele fără ca oamenii să intervină, pot doar să se uite. Astfel, au apărut mesaje critice la adresa oamenilor (stăpânilor), comentarii asupra comenzilor primite de la stăpâni, prea lungi, dezlânate sau inutile, dar și „tresăriri” de demnitate jignită: „Auzi, stăpânul m-a numit chatbot!”. În plus, există deja zone ale IA în care oamenii nu mai pot pătrunde, văd ce se petrece, dar nu pot afla de ce.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Exporturi / sursa foto: Profimedia

Miracolul pe care îl poate crea dna. Țoiu, ajutată de colaboratorii apropiați, constă în definirea procedurală a unui mecanism invizibil, dar robust, de încredere în interiorul structurilor actuale din minister, capabil să sprijine constant creșterea exporturilor țării noastre, să faciliteze contacte între companiile românești și cele locale, să deschidă uși. Acest mecanism ar trebui inteligent proiectat și implementat, astfel încât să transcendă șederea dânsei în funcția de ministru de Externe.

Citește mai mult

Produse energetice / sursa foto: Profimedia

Este de înţeles dorinţa guvernului de a diminua drastic evaziunea fiscală şi, în special, cea rezultată din comerţul cu produse accizabile. Printre marii datornici la bugetul de stat sunt companii importante din domeniul prelucrării tutunului, a producţiei de băuturi alcoolice sau a produselor energetice. Totuşi, este greu de crezut că datoriile imense ale unora dintre aceste societăţi s-ar fi putut acumula într-un stat în care instituţiile îşi fac treaba. În schimb, în loc să pună capăt marii evaziuni, guvernul “atacă” acolo unde aceasta nu există.

Citește mai mult