Foto: Sabin Cîrstoveanu/ Inquam Photos
Parlamentarii europeni din partidele de extremă-dreapta i-ar putea depăși numeric, după alegerile de săptămâna aceasta, pe cei din Partidul Popular European sugerează sondajele citate de Politico. Asta nu înseamnă că PPE își va pierde poziția de lider în Parlamentul European, deoarece partidele fragmentate de extremă dreaptă vor fi aproape sigur în imposibilitatea de a se uni, notează Politico. Totuși un astfel de rezultat va aduce alt aspect politic în următorul legislativ european și va confirma tendința de ascensiune a extremismului în țările UE.
Grupurile politice în Parlamentul European la 16 februarie 2023.
„Extremismul permite focalizarea vinei în exterior, oferind o explicație simplă”
Pe fondul diviziunii tot mai mari a societății și al proliferării discursului urii, cât de mare e riscul alunecării în extremism a unui număr din ce în ce mai mare de români? Sociologul Barbu Mateescu crede că „pericolul este unul considerabil. Țări cu o maturitate civică mult mai mare decât România, cu o experiență într-ale democrației semnificativ mai înaltă, au ajuns să fie divizate perfect sau aproape perfect”.
În opinia sa, atracția față de extremism a oamenilor este explicabilă prin faptul că acesta oferă o soluție aparent simplă la neajunsurile societății. „Extremismul este reflectarea în atitudinea politică a unei probleme, neajustări sau unui neajuns.. De altfel, așa poate fi și preîntâmpinat în fiecare dintre noi: dacă la o problemă complexă există o soluție simplă și clară, ea este falsă”, crede Barbu Mateescu.
În opinia sa, extremismul din România își are rădăcinile în naționalismul prezent în societate încă din anii ‘90, căruia i s-au adăugat provocările prezentului. „Pot observa suprapunerea unui virus naționalist-pășunist care din 1990 a fost reprezentat pe scena politică întotdeauna într-o formă sau alta (de exemplu, în perioada dintre dispariția lui Dragnea și apariția AUR a existat candidatura la prezidențiale a lui Mircea Diaconu) cu nemulțumiri autentice legate de inflație și de viteza schimbării normelor sociale și culturale”, este de părere sociologul.
Astăzi, din ce în ce mai mulți oameni sunt dezamăgiți de politică. Cum influențează această dezamăgire votul, încotro se duce energia celor dezamăgiți? „Din datele pe care le am există o dezamăgire vizavi de partidele parlamentare din momentul de față. Efectul concret este creșterea figurilor fără afiliere la o formațiune majoră: Diana Șoșoacă, în partea a doua a anului trecut, iar acum Piedone, Geoană și, totodată, o serie de independenți la alegeri locale din afara Bucureștiului. Nu este însă vorba de o scădere dramatică a interesului față de alegerile ce vin sau față de prezidențiale - adică nu vorbim de o prăbușire a dorinței de a veni la vot” este de părere Barbu Mateescu.
De la „politicianul providențial” la „alegătorul providențial”
El atrage atenția că termenul de politică face referire nu la alegeri sau voturi, ci la cetate - adică comunitate: „Cei dezinteresați de politica electorală se vor pomeni, mai devreme sau mai târziu, afectați de aspectele pe care aceasta le decide - distribuirea resurselor, modelul de taxare, funcționarea instituțiilor statului etc”.
Dacă am schimba rolurile și n-am mai vorbi despre „politicianul providențial”, ci despre alegătorul providențial, cum ar trebui să arate oamenii care să pună eficient presiune pe clasa politică?
„Trebuie să fie capabili să se organizeze și, la nevoie, să protesteze. De asemenea trebuie să știe să folosească mass-media și în special televiziunile, un punct sensibil pentru toți politicienii care au mai mult de 50 de ani (adică imensa majoritate)”, spune Barbu Mateescu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Efecte - se aștepta cineva să nu fie efecte???
Evident că sunt probleme complexe care nu pot fi tratate la fel ca nodul gordian. Important este să fie rezolvate inteligent, fără a umple masele de furie.
pai ce e acum in europa e doar raspunsul la extremismul de stanga din ultimii 10 ani. oamenii vad, oamenii simt, cu cat mai tare incearca sa ascunda vestul greseala pe care au facut-o acum 10 ani cu atat o sa fie mai urat buboiul cu puroi care o sa se sparga.
deja se face gaslighting ca vai, e gresit sa spui ca nu vrei in tara ta 1-2-3-4 milioane de oameni care nu vin aici sa construiasca si sa adapteze, dar care vor doar sa profite si sa isi impuna viziunea lor.
hahaha, deci de care extremism vorbim?
Când vii doar cu platitudini și lozinci "corecte politic" în timp ce bagatelizezi cauzele nemulțumirii ("nu înțelegeți dom'le, alegeți doar explicația facilă", "extremismul e rău", bla, bla) nu faci decât să duci în derizoriu și să decredibilizezi "establishmentul".
Cauzele ascensiunii "extremismului" sunt complexe, ascunderea lor sub preș și blamarea exclusiv a "nepregătirii" sau "incapacității de a înțelege" a electoratului, deși facilă, e doar "sinucigașă" politic.
Partidele mainstream plătesc acum prețul ignorării cetățenilor și în loc să ia măsuri REALE pentru a-l înțelege preferă să continue politica struțului, business as usual.