Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMag.

Sondaj IRES. 52% dintre copiii români care fac școală la distanță petrec peste 3 ore zilnic făcând teme. 900.000 nu au un dispozitiv electronic dedicat pentru a participa la orele online

Învățare la distanță

Foto: Guliver/ Getty Images

Ministrul Educației, Monica Anisie, a afirmat recent că, din statisticile Ministerului Educației, „250.000 de copii au nevoie de echipamente pentru a putea să facă educație online și aceste echipamente noi le achiziționăm și cu internet pentru 2 ani plătit, în așa fel încât să nu existe probleme”. Un sondaj făcut de IRES arată însă o altă realitate, în care mult mai mulți copii sunt lipsiți de mijloacele care să le asigure accesul la educația la distanță.

Conform datelor IRES, 36% dintre familiile cu copii au doi sau mai mulți copii la școală, iar participarea la școala online se face adesea după un orar care presupune, cel mai frecvent, ca toți elevii să participe la ore (clase diferite), ceea ce impune ca fiecare copil să aibă echipamentul lui, alocat pentru școala online. Din analiza datelor rezultă însă că doar 68% dintre copii au acest acces, ceea ce înseamnă că rămân pe dinafară un procent semnificativ, 32%, proporție substanțial mai mare decât procentul indicat de MEC de doar 9%.

În total, peste 900.000 de copii nu au acces sau au acces limitat la un dispozitiv pentru a participa la educație online, arată sondajul făcut de IRES. 

Paptul că 32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar nu au acces individual exclusiv la un dispozitiv funcțional (desktop, laptop, tabletă) face ca aceștia să nu poată fi prezenți decât parțial sau, în unele cazuri, deloc la lecțiile ținute la distanță.

Învățământul primar este cel mai afectat de lipsa echipamentelor. Doar 63% dintre copiii din clasele primare au acces exclusiv la un echipament funcțional, pe când, la gimnaziu au echipamente 72% dintre copii, iar la liceu, 70%. Elevii din urban sunt mai dotați din acest punct de vedere (76%), în comparație cu colegii lor din rural (62%). 

O altă problemă este cea legată de echiparea dispozitivelor electronice pentru activitate școlară la distanță. Potrivit studiului, doar 66% dintre copiii din clasele primare au microfon (separat sau încorporat în terminal), 71% dintre copiii din gimnaziu și 69% dintre cei de liceu. „De asemenea, dotarea cu cameră web, de sine stătătoare sau integrată în echipament, are o influență decisivă asupra modului în care pot fi organizate lecțiile online, cât și asupra calității și sănătății comunicării între cadrul didactic și elev. Aici, situația este ceva mai bună decât în cazul microfoanelor: 73% dintre elevii din clasele primare au camera web disponibilă, precum și 74% dintre elevii din gimnaziu și 72% dintre elevii de liceu”, relevă rezultatele cercetării.

12% dintre copii, în afara rețelelor

Deși România se află destul de sus în topul vitezei conexiunii la internet, situându-se pe locul 37 anul trecut, 12% dintre copii rămân în afara rețelelor, conexiunea la internet fiind insuficient de puternică pentru a asigura prezența acestora la școala online sau lipsind.

Situația este ceva mai bună în mediul urban, unde accesul la o conexiune de internet care să suporte lecțiile online este mai prezentă  (87%) decât în mediul rural (79%). Diferențele între regiuni în ceea ce privește accesul la internet de calitate sunt relativ mici: în Sud + București + Dobrogea: 87% dintre respondenți au conexiune de internet suficient de puternică, în Moldova 81%, iar în Transilvania + Banat 80 %.

„Rămâne deschisă și nesoluționată discuția despre cele 52.000 de gospodării din România care, în continuare, nu au energie electrică și în care cu siguranță găsim copii nenumărați în statistici. Aceștia nu au acces nici la școala online, nici la lecțiile televizate”. precizează autorii cercetării.

Ce presupune școala online: multe teme și fotografii cu exercițiile rezolvate

Doar două treimi dintre părinți au declarat că au fost organizate lecții online cu copiii lor zilnic, cu observația că, pe măsură ce nivelul de educație al elevului crește, scade și frecvența contactului cu școala.

Perioada de întrerupere a școlii s-a tradus în creșterea cantității de teme și implicit a timpului petrecut pentru rezolvarea lor. 26% dintre elevii din România și-au petrecut cel puțin 4 ore pe zi în perioada de izolare socială făcând teme, iar alți 26% cel puțin trei ore. Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile; puțin peste un sfert dintre părinți petrec aproximativ două ore pe zi, iar trei din zece părinți petrec o oră, mai puțin sau deloc ajutându-și copiii cu activitățile de învățare.

Doar jumătate dintre copii (50%) au avut contact cu profesorii sau învățătorii pentru toate materiile; aproximativ patru din zece elevi (38%), doar pentru unele materii, iar 8% dintre școlari nu au avut deloc contact cu cadrele didactice, conform spuselor părinților lor.

Modalitățile de verificare a temelor sau activității elevilor constau preponderent în trimiterea de teme rezolvate prin diferite canale de comunicare, sub forma unui fișier (în nouă cazuri din zece), adunarea într-un portofoliu personal a temelor rezolvate și verificarea acestora ulterioară (în aproximativ opt cazuri din zece) și urmărirea intervențiilor în cadrul sesiunilor video online organizate de profesor/învățător (trei sferturi din cazuri).

Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice, iar aproape două treimi cred că sprijinul este mult sau foarte mult. Părinții copiilor din învățământul primar consideră că aceștia primesc sprijin mult într-o măsură mai mare decât părinții elevilor de gimnaziu sau liceu, iar părinții care locuiesc în Transilvania și Banat declară în proporții mai mari că sprijinul este puțin, comparativ cu părinți care locuiesc în alte regiuni.

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES, a realizat sondajul pe bază de chestionar în perioada 27-30 aprilie, cu sprijinul Fundației Viață și Lumină și al FEPAL - Federația Părinților și Aparținătorilor Legali.

Volumul eșantionului, care a fost unul simplu aleatoriu, a fost de 1.319 respondenți, dintre care 1.060 părinți cu copii școlari (care au cel puțin un copil înscris la școală)3. Culegerea  datelor a fost realizată telefonic (CATI - Computer Assisted Telephone Interviewing), pe un eșantion reprezentativ pentru familiile cu copii de vârstă școlară, înscriși în învățământul preuniversitar din România. Eroarea maximă tolerată este de ± 2,5%. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Şi în offline existau grupuri pe reţelele sociale unde se trimiteau teme şi proiecte, iar timpul petrecut cu temele era mult mai mare. Plus stresul orelor de mers prin mijloace de transport în comun.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Daca vorbim de mijloace de transport in comun ne referim in special la mediul urban. Cu exceptia liceului (pe care si-l alege fiecare, deci stie din start ce urmeaza dpdv al transportului), cat la suta din elevi NU au scoala suficient de aproape de casa incat transportul sa reprezinte o problema?
      De unde rezulta ca in majoritatea cazurilor timpul petrecut la teme era mai mare sau mai mic fata de situatia actuala?
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Da, nici nu vreau să mă gândesc ce se întâmplă la sate. Liceul ţi-l poţi bifa pe listă, dar nu tu decizi dacă ajungi acolo, ci media. În rest aş spune că destul de mulţi. Cert este că drumul şi trezitul la 6 dimineaţa sunt factori care au contribuit la stresul elevilor, stres care a cam dispărut în ultima perioadă. Avem chiar aici postări care arată că elevii sunt mult mai calmi şi mai echilibraţi comparativ cu ţopăiala trezit-înfulecat în grabă-drum etc. din offline.
      Sigur că le lipsesc enorm pauzele, în care se fugăreau pe coridoare şi-şi trăgeau penare peste ceafă.
      Până la urmă ambele variante au avantaje şi dezavantaje.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Da, nici nu vreau să mă gândesc ce se întâmplă la sate. Liceul ţi-l poţi bifa pe listă, dar nu tu decizi dacă ajungi acolo, ci media. În rest aş spune că destul de mulţi. Cert este că drumul şi trezitul la 6 dimineaţa sunt factori care au contribuit la stresul elevilor, stres care a cam dispărut în ultima perioadă. Avem chiar aici postări care arată că elevii sunt mult mai calmi şi mai echilibraţi comparativ cu ţopăiala trezit-înfulecat în grabă-drum etc. din offline.
      Sigur că le lipsesc enorm pauzele, în care se fugăreau pe coridoare şi-şi trăgeau penare peste ceafă.
      Până la urmă ambele variante au avantaje şi dezavantaje.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Media este responsabilitatea ta, deci tot tu decizi. Asta pe langa faptul ca o medie iti asigura mai multe optiuni.

      "Cert este că drumul şi trezitul la 6 dimineaţa sunt factori care au contribuit la stresul elevilor," - nu vad de ce ar fi cert din moment ce nu avem date legate de CATI elevi trec prin asta.

      "Avem chiar aici postări care arată că elevii sunt mult mai calmi şi mai echilibraţi comparativ cu ţopăiala trezit-înfulecat în grabă-drum etc. din offline." - mai putin concluzia doamnei Moraru.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Păi de aici şi goana nebună după medie, ca să iasă pe maxim. De aici şi stresul.

      În sistemele normale de învţământ orele încep la 10. Vă spun că şi 7 este o oră stresantă. Plus că între 6-6.30 şi 7 nu sunt diferenţe foarte mari pentru un copil.

      Este posibil ca autoarea să se fi referit la perioada de început a şcolii online. În momentul de faţă lucrurile sunt stabile.
      • Like 0
    • @ Valentin
      De ce ar fi 7 ora stresanta? Si eu aveam ore de la 7 si nu era nici o problema.

      Nu se refera la perioada de inceput, tocmai asta si spunea, ca perioada de inceput a trecut si ca dupa o perioada semnificativa deja observa efecte negative.

      Nu e nevoie nici de goana nici de stres dupa medie. Daca esti de 7, OK, esti de 7.
      • Like 2
  • Interesant. Se pare ca sunt niste discrepante mari intre procentajele obtinute de minister si cele obtinute in urma acestui studiu. Foarte curios as fi sa aflu cum a obtinut ministerul rezultatele sale.
    • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult