Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Sorana Unu!

Sorana Cîrstea, US Open

Foto - Profimedia

14 ani și traversarea Atlanticului i-au trebuit Soranei Cîrstea să ajungă, după Roland Garros 2009, din nou într-un sfert de finală de Grand Slam. Pentru asta trebuia să joace altcineva în locul ei.

Căci în spațiul lăuntric al Soranei e acum o jucătoare necunoscută până mai ieri. Una care face un lucru extraordinar. Cea veche, Sorana Doi, lovea agresiv, riscant, frumos și dacă lovitura nu intra de puțin se uita îndurerată după ea. De ce? Pentru că lovitura avea mâini și picioare bune, dar nu și o imagine mentală în spate. Acum, în fracțiunea de secundă dinaintea impactului mingii cu corzile, Soranei Unu îi fulgeră în minte „filmul” traiectoriei ideale. Dacă mingea nu intră, Sorana Unu își spune „A fost aproape perfectă, următoarea o să intre”, lăsând orice frustrare de-o parte.

Și cu Rybakina, și cu Bencic, a ratat mingi numite „ușoare” (pun ghilimele pentru că în tenis nicio minge nu e ușoară). A digerat pe loc și complet greșelile. Cu ceva vreme în urmă, pornind de la astfel de situații, jocul ei se destrăma iremediabil.

Asta la nivelul schimbului de mingi. La nivel macro, Sorana Unu nu mai e dependentă de scor. Înainte, Sorana Doi ori câștiga blitz, ori pierdea blitz. Acum n-o destabilizează nici apropierea victoriei, nici revenirile adversarei, cum au fost cele ale redutabilei Belinda Bencic. E pregătită mental în orice moment să joace câte ore e nevoie ca să câștige. Așa se explică triumful asupra numărului 4 modial, Elena Rybakina, cu 6-4 în setul decisiv, după spre 3 ore de joc, ultimul ghem fiind câștigat pe serviciul adversarei!

Toate astea se realizează printr-un antrenament al psihicului la fel de dur ca al fizicului. Care a crescut și el, Sorana Unu deplasându-se mai bine decât a făcut-o „în tinerețe” Sorana Doi. Nu e câtuși de puțin retorică expresia de la final a târgoviștencei: „A lot of hard work behind the scenes...”.

Pe scurt, Sorana Unu „are față” de învingătoare încă de când intră pe teren, mai frumoasă decât a Soranei Doi!

Nu pot să închei decât cu gândul la ce s-ar fi putut întâmpla dacă îl întâlnea mai devreme în cariera ei pe Thomas Johansson...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Trump Groenlanda / sursa foto: Profimedia

Privită prin lentila unui strateg geopolitic, reluarea obsesivă a temei Groenlandei nu trebuie citită ca un proiect teritorial, ci ca un instrument de arhitectură a atenției. În politica de mare putere, agenda publică este la fel de importantă ca desfășurarea de forțe, iar Donald Trump a demonstrat în repetate rânduri că înțelege acest adevăr mai bine decât mulți dintre criticii săi. Groenlanda este zgomotul. Iranul este fondul.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Problema de matematică s-a dovedit a fi destul de grea. Nu au rezolvat-o corect decât domnii Dan Tudose și Florin Belgun. Iată soluția: în ce caz a³+b³ divizibil cu ab (a,b nr. naturale). Fie d cmmdc al lui a și b. Prin urmare, a=da₁, b=db₁, cu a₁ și b₁ prime între ele. a³+b³=d³(a₁³+b₁³); ab=d²a₁b₁; deoarece a₁ este prim cu b₁, a₁³+b₁³ nu este divizibil cu a₁, nici cu b₁. a³+b³ va fi divizibil cu ab dacă și numai dacă d³ este divizibil cu ab și, deci, d=ka₁b₁ (k natural). Rezultă a=ka₁², b=ka₁b₁².

Citește mai mult

turma de oi

Dacă-mi aduc aminte bine, era în ziua de SântăMărie. Eram singur la stână, tata coborâse la slujbă. Înțeleși să tun cu oile și cu măgarii în valea Diereșului, ne-am întâlnit în jur de ora 1, puțin mai sus de pod, într-o poieniță unde, de obicei, își parca el mașina . Mi-a făcut o surpriză: soția mea și copiii l-au însoțit. Vremea era deosebit de caldă, soare și nicio adiere de vânt. Oile au păscut liniștite la umbra pădurii și, până să ajungă ei, am profitat să fac o baie în râu. foto: Profimedia

Citește mai mult

Bucuresti / sursa foto: Profimedia

Cea mai mare frustrare a locuitorilor și a oamenilor din zonă, și lărgind situația la nivel național, vine din sentimentul că trăiesc într-o zonă ignorată și că problema extrem de importantă pentru ei e neglijată, negociabilă sau ”uitată”. Și credința lor este că statul român devine complice la toată mizeria (la propriu și la figurat) pe care ei o trăiesc și o respiră.

Citește mai mult