Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Sorana Unu!

Sorana Cîrstea, US Open

Foto - Profimedia

14 ani și traversarea Atlanticului i-au trebuit Soranei Cîrstea să ajungă, după Roland Garros 2009, din nou într-un sfert de finală de Grand Slam. Pentru asta trebuia să joace altcineva în locul ei.

Căci în spațiul lăuntric al Soranei e acum o jucătoare necunoscută până mai ieri. Una care face un lucru extraordinar. Cea veche, Sorana Doi, lovea agresiv, riscant, frumos și dacă lovitura nu intra de puțin se uita îndurerată după ea. De ce? Pentru că lovitura avea mâini și picioare bune, dar nu și o imagine mentală în spate. Acum, în fracțiunea de secundă dinaintea impactului mingii cu corzile, Soranei Unu îi fulgeră în minte „filmul” traiectoriei ideale. Dacă mingea nu intră, Sorana Unu își spune „A fost aproape perfectă, următoarea o să intre”, lăsând orice frustrare de-o parte.

Și cu Rybakina, și cu Bencic, a ratat mingi numite „ușoare” (pun ghilimele pentru că în tenis nicio minge nu e ușoară). A digerat pe loc și complet greșelile. Cu ceva vreme în urmă, pornind de la astfel de situații, jocul ei se destrăma iremediabil.

Asta la nivelul schimbului de mingi. La nivel macro, Sorana Unu nu mai e dependentă de scor. Înainte, Sorana Doi ori câștiga blitz, ori pierdea blitz. Acum n-o destabilizează nici apropierea victoriei, nici revenirile adversarei, cum au fost cele ale redutabilei Belinda Bencic. E pregătită mental în orice moment să joace câte ore e nevoie ca să câștige. Așa se explică triumful asupra numărului 4 modial, Elena Rybakina, cu 6-4 în setul decisiv, după spre 3 ore de joc, ultimul ghem fiind câștigat pe serviciul adversarei!

Toate astea se realizează printr-un antrenament al psihicului la fel de dur ca al fizicului. Care a crescut și el, Sorana Unu deplasându-se mai bine decât a făcut-o „în tinerețe” Sorana Doi. Nu e câtuși de puțin retorică expresia de la final a târgoviștencei: „A lot of hard work behind the scenes...”.

Pe scurt, Sorana Unu „are față” de învingătoare încă de când intră pe teren, mai frumoasă decât a Soranei Doi!

Nu pot să închei decât cu gândul la ce s-ar fi putut întâmpla dacă îl întâlnea mai devreme în cariera ei pe Thomas Johansson...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult