Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Soții Oltean au investit 700.000 de euro într-o păstrăvărie ecologică și „s-au trezit” că nu au unde să-și vândă peștele. Au găsit însă o soluție prin care își propun să ajute și alți producători locali. Republica antreprenorilor

Băcănia Bolloga

Una dintre marile probleme de care se lovesc producătorii locali mici și mijlocii este faptul că nu au unde să-și vândă produsele. Cu aceeași dificultate s-au confruntat și Vasilena și Ovidiu Oltean, care în 2017 au început producția de păstrăv ecologic într-o fermă din satul Bologa, în județul Cluj, după o investiție de 700.000 de euro din fonduri europene.

Și pentru că în prezent se află în proces de certificare a unei ferme ecologice de păsări pășunate, dar și pentru că de-a lungul timpului au cunoscut mulți producători locali care, de asemenea, nu pot ajunge la clientul final, au decis să rezolve problema distribuției atât pentru ei, cât și pentru alții. Astfel, au investit 200.000 de euro în două băcănii în Cluj. Prima Băcănie Bolloga (https://bolloga.ro/ ) funcționează deja din toamna anului trecut, iar a doua va fi deschisă la începutul lunii martie.

„La început (când au deschis păstrăvăria -n.r.) a mers foarte prost. Aveam un produs unic în România și ne-am trezit că nu avem unde să-l vindem. Ani de zile am făcut livrări la domiciliu cu duba frigorifică. Iar aceasta este o problemă a tuturor producătorilor mici și mijlocii din țară, pentru că în piețe ajung mai mult samsarii decât producătorii, iar relația cu supermarketurile este dificilă, pentru că un producător mediu se lovește de tot felul de provocări, iar prețul este foarte mic. (...) Și atunci noi ne-am decis să investim într-o băcănie. Am deschis afacerea asta în primul rând pentru a ne putea desface păstrăvul nostru și păsările de carne, dar și pentru a putea oferi celorlalți o variantă curată, simplă, de distribuție, fără stres că trebuie să-și supradimensioneze afacerea ca atunci când intri în relație cu un supermarket”, explică Ovidiu Oltean.


De ce nu pot intra micii producători în marile rețele?

Intrarea într-un lanț de supermarketuri presupune, de obicei, mărirea capacității de producție, lucru dificil pentru o fermă ecologică, dar nu numai. Pentru că asta înseamnă o investiție mare, care atrage după sine multe riscuri. În plus, spune antreprenorul din Cluj, prețul trebuie să fie mai mic decât cel al produselor de import similare, iar termenul de valabilitate, suficient de mare astfel încât produsul să poată parcurge lanțul de distribuție de la producător la consumatorul final.

„Nu pot să intru în supermarket pentru că nu am capacitate de producție, nu pot să știu exact cât pește fac. (...) Putem crește 20 de kilograme pe metru cub pe apă, dar păstrăvul crește într-un an, un an și jumătate, în funcție de temperatura apei, astfel că suntem condiționați de natură. Într-o fermă convențională, peștele crește în 5-7 luni și poate fi hrănit tot timpul anului, în timp ce la noi, doar atunci când apa are între 12 și 17 grade. (...) Nu intervenim cu nimic în procesul de creștere. Nu stă nimeni să te verifice, dar asta nu înseamnă că poți să faci. De exemplu, nu avem voie să sortăm peștii, pentru că ei nu cresc uniform. Să-i muți reprezintă un stres pentru ei, iar stresul înseamnă boală, care duce la moarte. Aceste reguli sunt așadar justificate și politica noastră este să le respectăm și să punem un preț pentru asta”, spune Ovidiu Oltean.

Păstrăvăria ecologică este situată în satul Bologa, la 65 de kilometri de Cluj-Napoca, pe cursul râului Henț, zona aleasă datorită calităților apei. Pentru că într-o fermă ecologică nu se poate interveni preventiv cu substanțe precum antibioticele, iar aceasta este o condiție esențială. Ferma se întinde pe o suprafață de aproape 4.000 de metri pătrați, are 15 bazine exterioare și o capacitate de producție totală de 30 de tone de pește. În apropiere, Ovidiu Oltean a investit și într-o fermă ecologică de păsări de carne, aflată în proces de certificare. Antreprenorul spune că aceste două produse vor consolida baza băcăniilor sale și îl vor ajuta să se diferențieze pe piață.  

Băcănia Bolloga, un concept care reunește produse ecologice și locale

Prima Băcănie Bologa a fost deschisă în octombrie, anul trecut, într-o zonă a Clujului de unde veneau cele mai multe comenzi pentru păstrăv, și a necesitat o investiție de 120.000 de euro. Băcănia are un spațiu de comercializare a produselor, dar și o zonă de restaurant, unde se servesc mâncăruri preparate din ingredientele aflate la vânzare.

În băcănie, spune Ovidiu Oltean, găsești cam tot ce ai nevoie pentru masa zilnică: păstrăv proaspăt și afumat, preparate derivate cum este zacusca de pește, dar și alte produse sub brandul Bologa, cum sunt siropurile sau murăturile, carne, mezeluri, lactate și brânzeturi, pâine, uleiuri presate la rece sau legume, precum și produse bio de import care nu se găsesc în România, cum sunt lintea sau quinoa. Produsele din băcănie sunt disponibile și pe magazinul online.

În contextul pandemiei, a fost nevoie de aproape un an pentru ca băcănia să primească toate avizele de funcționare. Ovidiu Oltean spune însă că timpul acesta de așteptare i-a dat mai mult răgaz să studieze oferta producătorilor locali.

„Toți zic că sunt curați și au produse bune, dar noi îi verificăm pe fiecare. După primele discuții, urmează vizita la unitățile de producție și procesare, și apoi testul de laborator. Un test pe care îl reluăm periodic la DSV. (...) Sunt producători locali pe care vrem să-i ajutăm să se certifice pentru că vrem să meargă pe ideea aceasta, care e una de viitor. Dar pentru asta e nevoie de consultanță, iar noi o putem oferi având experiență cu păstrăvăria”, spune Oltean.

Dincolo de calitatea produselor verificată în laborator, o altă condiție pe care antreprenorul o impune producătorilor, este prețul. Acesta trebuie să fie același cu cel afișat pe propriul site sau alte platforme de comercializare. Consideră că aceasta este o abordare corectă în condițiile în care el depozitează marfa într-un spațiu autorizat, el asigură transportul pentru livrări și, în plus, plătește marfa în avans.

„Riscurile trebuie să ni le asumăm noi, în calitate de revânzător, pentru că trebuie să venim cu ceva în întâmpinarea producătorilor. E ușor să îi suni să le dai marfa înapoi sau să o iei în regim de consignație, așa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor. În plus, este un lucru bun și pentru noi pentru că avem o imagine clară a afacerii, într-un timp relativ scurt. Nu așteptăm 3-4 luni să vedem dacă mai avem cash. Dacă mergem cu plăți la termen, imaginea nu mai există. Poți trăi cu impresia că lucrurile merg bine și, în realitate, să nu fie așa”, explică Oltean. 

Planuri de viitor: dezvoltarea în sistem de franciză

La începutul lunii martie, este programată și deschiderea celei de a doua băcănii Bologa, care a necesitat o investiție mai mică, de 80.000 de euro, pentru că nu are și restaurant. Aici este situat și depozitul de unde se face livrarea produselor comandate prin intermediul magazinului online.

Pentru dezvoltarea business-ului, Ovidiu Oltean vizează dezvoltarea în sistem de franciză pentru că, pe de o parte, există cerere, în special din București, iar pe de altă parte pentru că este un tip de afacere care necesită implicarea unei persoane direct interesate.

„Nu trebuie să explodăm, dar ca să rămâi mic, trebuie să ai o bază de vânzare. Dacă ești mic, nu ai unde să vinzi, dacă ești mare, trebuie să te apropii de supermarketuri, iar acolo riscurile sunt foarte mari. Noi am ales varianta de a rămâne mai mici și de a avea propria rețea de băcănii”, spune Oltean.

Și asta cu atât mai mult cu cât, pandemia i-a făcut pe consumatori să se orienteze mai mult către produsele locale, care parcurg cu un drum cât mai scurt între producător și farfurie, iar băcăniile pot asigura această punte de legătură.

Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? Mult curaj și o bază financiară. Pornirea unui business de la zero este o legendă.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? Un gram de nebunie.

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți? Bineînțeles. Nu cred că era zi în care să nu mă gândesc, dar a doua zi, după un somn bun, o luam de la capăt.

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? Nu am avut momente de revelație pentru că făceam un lucru nou în România și nu aveam la ce să ne raportăm.

Ce este antreprenorul? Cel care are un gram de viziune și care vrea să depășească confortul unui angajat într-o firmă, cu program și venit fix. Acea persoană care se simte mai bine în zona de disconfort decât în cea de confort.

Fișă de business. Obiectiv

Investiția inițială: 200.000 euro (în cele două băcănii)

Număr de angajați: 10 angajați (băcănii și păstrăvărie)

Timp de recuperare a investiției: în prima lună (prima băcănie)

Cifra de afaceri: 3 milioane de lei (băcănie și păstrăvărie)

Profit: 10-15%

Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine. Mulțumim IMM-urilor pentru că generează 50% din cifra de afaceri a firmelor din România. Republica vă va purta în lunile următoare într-o călătorie în lumea celor care mișcă România prin inițiativă, curaj și multă muncă.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Cumpără de la o afacere mică este o campanie Banca Transilvania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Fabulos! Ce plan de afaceri este ala in care investesti 700.000 euro in productie fara sa-ti pui problema vanzarii? E elementar sa faci inainte un studiu de piata sa vezi daca exista cerere pentru ceea ce produci tu. Cum dimensionezi afacerea daca habar n-ai de astfel de lucruri? Te doare mintea!
    Exact ca aia de s-au apucat sa produca sturion pentru ca se vinde cel mai scump si p-orma se mirau ca nu exista cerere.
    • Like 1
  • nicu check icon
    Ce preț are kg de peste?
    • Like 0
  • Ce facem daca statul roman ne-a furat terenurile, cu acte false, terenuri pe care se putea dezvolta o ferma, sau o mica intreprindere, sau o combinatie?! Ce facem daca procesele pentru acele terenuri nu sint posibile, din cauza ca DNA si primariile respective, si judecatorii de la tribunal sint corupti institutional (fiind securisto-sereisti) si nu se poate obtine nici un fel de decizie corecta in justitie, infractorii fiind favorizati, pentru ca sint si ei securisto-sereisti? Cum putem sti ca, daca facem o investitie in Romania, securismo-sereismul nu o distrug, prin furtul banilor respectivi, si prin distrugerea investitiei?
    • Like 0
  • așa este! dacă vrei să cumperi pești autohtoni îi găsești cu greu nu numai la marile magazine ci chiar și la pescăriile (foarte rare) din piețe. E plin de somon, de păstrăv turcesc, de șalău egiptean, macrou șamd. Cerere este, dar comercianții s-au învățat să facă afaceri din vârful pixului, nu să alerge după marfă bună, proaspătă. E mai simplu să meargă la en gros și să ia de acolo, la grămadă. Chiar și la un renumit restaurant de pește din vecinătate se gătește tot pește de la en gros, cu legume de la supermarketul alăturat. Văd dimineața, când fac aprovizionarea. Și clienții se înghesuie să mănânce sănătos!
    • Like 0
  • noi mergem direct la o pastravarie sa cumparam. E permanent cineva acolo 7 zile din 7 pentru ca pe langa bazine de crescut au un mic lac artificial unde oricine poate veni sa pescuiasca - contra cost. In plus unul din angajati face livrari de peste proaspat la mai multe restaurante, si sunt restaurante de lux ce au bazin cu pastravi vii si 'executa' pestele doar cand au o comanda.
    • Like 3


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult