Speranța Munteanu, KPMG, fost administrator judiciar provizoriu la ELCEN: Aproape în ultima clipă a fost acceptată o soluție, care ne permite să prindem finanțarea europeană. Sunt bani gratis, dar riscăm să îi pierdem

(Foto: Inquam Photos / George Călin)

O creanță de 3,70 miliarde lei - echivalentul a 70% din bugetul anual al Primăriei Capitalei - pe care ELCEN o are asupra RADET este nodul gordian în rezolvarea unei situații care trenează de ani buni și care poate lăsa la iarnă 1,2 milioane de bucureșteni fără căldură și apă caldă.

Istoria creanței se întinde pe 10 ani. Pe scurt, RADET nu şi-a plătit datoriile în mod constant, ajungând să intre în insolvență. La rândul său, producătorul de energie termică ELCEN, societate deţinută de Ministerul Energiei, a solicitat intrarea în insolvenţă pentru că nu-şi plătea datoriile către furnizorul de gaze naturale.

În luna mai a fost votat de către creditori planul propus de KPMG Restructuring pentru reorganizarea ELCEN.  

Speranţa Munteanu (foto), partener KPMG, compania care a fost administrator judiciar provizoriu la ELCEN Bucureşti până în urmă cu aproximativ trei luni, a explicat într-un interviu pentru Republica.ro care sunt factorii determinanți pentru ca măsurile cuprinse în planul de reorganizare al ELCEN să poată fi îndeplinite.

Speranța Munteanu spune că în cazul în care RADET și ELCEN nu ies din insolvență cât mai rapid există riscul pierderii unor fonduri europene nerambursabile – circa 400 de milioane de euro - destinate rețelei de termoficare, pentru care proiectele trebuie depuse până la sfârșitul acestui an.

Într-o scrisoare trimisă în aprilie primarului Capitalei Gabriela Firea, premierului Viorica Dăncilă și ministrului Rovana Plumb, comisarul european pentru Politică Regională Corina Crețu a avertizat cu privire la riscul pierderii finanțării de la Comisia Europeană.

„În ceea ce privește reabilitarea rețelei de termoficare din București, în prezent, ne apropiem de punctul la care proiectul tehnic atinge un nivel de maturitate suficient pentru a lua în calcul depunerea proiectului major spre sfârșitul verii 2018. Cu toate acestea, actuala stare de insolvabilitate, care afectează atât întreprinderile de producție cât și cele de distribuție (ELCEN și RADET), va face imposibilă solicitarea finanțării din partea UE, deoarece nu poate fi asigurată sustenabilitatea investițiilor. În același timp, rămân cu speranța că părțile implicate vor găsi o soluție în timp util. În cazul în care nu poate fi găsită o soluție înainte de sfârșitul anului 2018, recomand realocarea fondurilor în alte scopuri, dat fiind că ritmul implementării va fi insuficient pentru a putea finaliza investițiile din cadrul acestei perioade de finanțare”, se arată în scrisoarea semnată de comisarul european Corina Crețu. 

Care au fost cauzele pentru care RADET și ELCEN au intrat în incapacitate de plată, urmată de insolvență?

Între cauzele cele mai importante care au determinat intrarea in incapacitate de plată, urmată de declararea stării de insolvență, la numai o zi diferență, atât de RADET cât și de ELCEN, la sfârșitul anului 2016, s-au aflat pierderile din cauza deteriorării accentuate a rețelei de termoficare aflată în proprietatea publică a Bucureștiului, construită la sfârșitul anilor ’60 și neîntreținută corespunzător, în ultimii 30 de ani. Aceste pierderi au fost transferate de la RADET, regia autonomă, în proprietatea CGMB, care a administrat în numele acestuia rețeaua, către Electrocentrale București SA (ELCEN), societate comercială deținută de stat prin Ministerul Energiei, și ultimativ către creditorii acestuia, dintre care, cei mai semnificativi sunt bugetul statului și producătorii și transportatorii de gaze naturale. Datoriile acumulate au ajuns la aproape 4 miliarde de RON, în cazul RADET și 2 miliarde de RON, in cel al ELCEN.

Deși ELCEN și RADET au funcționat ca două întreprinderi aflate într-o relație comercială reglată de mecanismele economiei de piață, în care ELCEN era un furnizor comercial al lui RADET, în realitate, pe considerentul interesului public local, reprezentat de impactul serviciului de termoficare al Bucureștiului asupra vieții cotidiene a 1.200.000 locuitori și mai mult de 7000 de instituții publice, de la grădinițe, la spitale, ELCEN a continuat să furnizeze agent termic și atunci când, repetat și cronic, pentru foarte mulți ani, RADET a fost bugetat pe deficit, cu diferențe negative care au depașit 250 milioane RON pe an. Astfel că RADET nu a fost capabil să plătească în totalitate sumele datorate pentru agentul termic achiziționat, rezultând, în ani, o datorie totală de peste 3,70 miliarde RON, dintre care circa 2,0 miliarde RON reprezintă datorie principală, iar restul dobânzi si penalități calculate conform legii.

Ce efecte a avut acumularea de datorii la ELCEN?

Această acumulare de sume neîncasate, la ELCEN, pe de altă parte, a generat o imposibilitate de a realiza în timp util investițiile pentru aducerea tehnologiei utilizate la exigențele de mediu și de eficiență necesare. Pentru acest motiv ELCEN se găsește la ora actuală sub presiunea faptului că trebuie să facă investiții de cca 1,15 miliarde RON, in următorii 5 ani pentru a evita oprirea a 30% din capacitate până în 2020 și a restului până la 50% până în 2023, investiții pentru care nu este finanțabil dacă planul de reorganizare nu este demarat urgent.

Care considerați că este soluția?

Soluția găsită, la începutul acestui an, după consultări extensive cu toate părțile implicate, în acest proces complicat de restructurare, permite în același timp și conformarea cu legislația specifică domeniului termoficării centralizate, este crearea unei entități care să reunească activele și activitățile de producție, distribuție si furnizare, într-o singură entitate legală, aflată in proprietatea CGMB. Asupra acestui aspect toate părțile au căzut de la început de acord. Și deoarece CGMB urma să joace rolul central s-a stabilit ca soluția care va fi acceptabilă pentru aceștia, să fie transpusă în oglindă, în ambele proceduri. Întâi la RADET și apoi la ELCEN.

În acest context, RADET a fost primul care, împreună cu administratorul său judiciar, au propus, în februarie acest an, soluția fuziunii prin absorbție a ELCEN în RADET. Această soluție însă nu a fost agreată de ELCEN, dintr-o serie lungă de considerente, care o făceau complet nerealizabilă și de aceea, la solicitarea creditorilor, Rominsolv a decis, la sfârșitul lui februarie, amânarea votului pentru a avea timp să facă modificările necesare pe propunerea de plan făcută creditorilor. Două dintre acele motive au condus, până la urmă, la abandonarea în totalitate, atât de către creditorii ambelor societăți, cât și de către CGMB a alternativei fuziunii. Iar în luna mai, după ample consultări, atât creditorii cât si CGMB au agreat, la nivel de principiu, adoptarea propunerii făcute de KPMG, în calitate, la acea vreme, de administrator judiciar provizoriu. Această nouă abordare constă în transferul de activitate (business transfer) a activităților RADET și ELCEN către o entitate nouă, Energetica SA, aflată în proprietatea CGMB. 

De ce această schimbare?

Primul dintre motivele care au generat această schimbare a fost reprezentat de faptul că, pentru a se ajunge la fuziune, erau de parcurs în prealabil pașii de transformare a regiei RADET în societate comercială pe acțiuni, cei de cumpărare a acțiunilor deținute de ministerul Energiei și de ROMGAZ, în ELCEN, de către CGMB și abia după aceea ar fi urmat să aibă loc fuziunea propriu-zisă între cele două societăți astfel rezultate, respectiv ELCEN deținută de CGMB și SA-ul rezultat din transformarea RADET. Tot acest proces, care trebuia parcurs cu respectarea termenelor legale, la care se adăugau și toate termenele de analiză detaliată la nivelul tuturor autoritătilor și instituțiilor publice implicate, ar fi durat mult prea mult pentru ca să poată fi vorba de un proces eficient pentru nevoile reorganizării sistemului de termoficare al Bucurestiului. Un proces atât de îndelungat, estimat la peste 18 luni de la data confirmării planurilor de reorganizare, ar fi scos din orice termene de realizare în timp util a atragerii de fonduri europene și credite rambursabile pentru rețeaua de termoficare a Bucureștiului și pentru retehnologizarea centralelor ELCEN. Urgența e cu atât mai mare cu cât proiectele pentru fonduri europene trebuie depuse până la sfârșitul acestui an, moment la care ieșirea din starea de insolvență a activității de termoficare să fie deja predictibilă, aceeași condiție fiind aplicabilă și în cazul angajării creditelor de investiție rambursabile.

Al doilea motiv a fost acela că planul propus de RADET și administratorul său judiciar asuma renunțarea, de către ELCEN și creditorii săi, din proprie inițiativă și neargumentată legal și economic, la recuperarea de la RADET a creanței de 3,70 miliarde de RON, această creanță neurmând să fie transferată societății comerciale rezultate din transformarea RADET. Problema creanței istorice a ELCEN asupra RADET este cea care, de altfel, se află la baza tergiversărilor de mai bine de șase ani a rezolvării problemei termoficării în București. 

În ce a constat planul propus de KPMG?

Propunerea noastră de plan care rezolvă cele două piedici a fost acceptată, prin votul dat pe 24 septembrie pe planul propus, de toti creditorii ELCEN, mai puțin ANAF si Ministerul Finanțelor Publice care, ca de obicei în astfel de situații, au cerut amânarea votului pe plan. Planul însă a trecut prin acceptarea lui de trei din cele cinci grupe de creditori participante la vot, grupele care au respins planul, prin ne-exprimarea votului, fiind controlate de creditorii bugetari. Trebuie menționat aici faptul că planul prevede achitarea în totalitate a creditorilor ELCEN și chiar un divident final de circa 4-500 milioane de RON la dispoziția acționarilor acestuia, după încheierea reorganizării.

Planul ELCEN are două surse pentru achitarea datoriilor: prețul care urmează să fie încasat la transferul de activitate, de la Energetica SA și recuperarea parțială, prin plan, a creanței asupra RADET, la valoare evaluată, urmând ca pentru diferență să descarce de obligațiile decurgând din această creanță atât RADET cât și CGMB. Pentru ca cele două operațiuni să poată avea loc, planul prevede ca în termen de 60 de zile de la confirmarea lui de către judecătorul sindic, să aibă loc două evenimente care depind de voința CGMB. Primul este exprimarea de catre Energetica SA, entitatea desemnată de PMB să preia activitatea de termoficare a Bucureștiului, a intenției de a achiziționa activitatea ELCEN în cadrul procesului de transfer de activitate, la prețul din evaluare avut în vedere în plan. Al doilea este prezentarea de către RADET a planului modificat, din care să rezulte modul în care acesta și CGMB înțeleg să achite creanța, în termen de cuantum si termene de plată.

Când urmează să fie discutat planul și care sunt riscurile întârzierilor?

La data când KPMG a transmis propunerea de plan către instanță și către creditori, respectiv pe data de 21 mai 2018, anticipam ca planul să fi fost confirmat până cel târziu la sfârșitul lunii august. Acum, din cauza unor întârzieri în supunerea lui votului creditorilor, primul termen la care se va discuta confirmarea va fi 18 octombrie. Astfel există riscul ca termenul fixat prin plan, de 60 de zile, să fie larg, trecând dincolo de finele anului acestuia.

Cât privește cele două evenimente determinante a căror neîndeplinre având ca efect nevoia de a se modifica planul, iar în absența identificării unui consens asupra soluției alternative, chiar falimentul, în înțelegerea noastră, situația este următoarea:

În data de 24 august CGMB a adoptat o hotărâre care asumă majorarea capitalului social al Electrocentrale SA cu o sumă de circa 1,20 miliarde RON cu destinația ca o semnificativă parte din sumă să fie folosită pentru achiziționarea unor creanțe din tabelul de creanțe al ELCEN cu destinația finală ca acele creanțe să fie folosite drept preț la achiziția activității ELCEN. Deși mecanismul de plată este complicat, el nu afectează în niciun fel prevederile planului, mecanismul de plată fiind prevăzut în plan a se stabili la negocierea contractului de transfer de activitate. Aceasta înseamnă, că din perspectiva primei surse de finanțare a planului, nu există blocaje. E adevărat că utilizarea creanței drept preț ar putea să provoace atât întârzieri datorate timpului necesar pentru a negocia contractele de cesiune, cât și complicații legate de tratamentul concursual și egalitar al tuturor creditorilor, la recuperarea de către aceștia a creanțelor lor, dar atâta vreme cât suma aprobată ca majorare de capital este îndestulătoare pentru plata directă a prețului, pentru eficiența implementării planului, se poate reveni, dacă constrângerile de timp și de reglementare o vor impune, la o achiziție cu plata către ELCEN, nu către anumiți creditori selectați preferențial, și utilizarea sumei la plata creditorilor conform programului de plăți.

În ce stadiu se află problema creanței dintre ELCEN și RADET?

Problema creanței dintre ELCEN și RADET este la fel de nerezolvată cum era la începutul procedurilor de insolvență, în octombrie 2016. Așa cum am arătat, planul propus în februarie de RADET nu trata deloc acest aspect, promițând tratarea lui, la o modificare ulterioară, incertă a planului. În toate discuțiile purtate anterior, în cadru formal și/sau informal, pentru stabilirea unei strategii, RADET și administrartorul său judiciar nu au formulat nicun fel de poziție cu privire la statutul acestei datorii a RADET către ELCEN.

Precizăm că în conformitate cu legea, singurul cadru care îi stabilește unui creditor dreptul de recuperare a creanțelor asupra debitorului sau insolvent, în reorganizare, este programul de plăți cuprins în planul de reorganizare. Planul de reorganizare prezentat de RADET și administratorul judiciar în februarie 2018, prezenta pe de o parte o recuperare de circa 4% din creanța ELCEN, dar afirma pe de altă parte că prin plan va achita “într-o măsură cât mai mare toți creditorii”, după o promisă modificare a planului, lipsind sursa de finanțare. În același timp însă nu prezenta tratamentul echitabil și corect al creditorilor (obligatoriu a fi prezentat când creditorii nu sunt plătiți în totalitate), pe considerentul că “prin plan toți creditorii sunt plătiți în totalitate”. De asemenea planul nu prezenta sursele din care astfel de plăți ar putea fi făcute și nici modul în care datoria de circa 220 milioane RON acumulată pe parcursul insolvenței, urmează să fie achitată.

Confruntați cu dilema de a alege la momentul întocmirii planului ELCEN între a considera ca sursă o recuperare de 4% din creanță așa cum arăta planul RADET, care în conformitatate cu analiza făcută de noi nu ar fi respectat tratamentul echitabil si corect al creditorului ELCEN, sau recuperarea de 100% așa cum, în alt capitol oferea planul, am decis să considerăm prin plan cea mai mică valoare pentru care, în conformitate cu analiza făcută de noi, ar fi fost evitată suspiciunea de ajutor de stat, respectiv cca 1,10 miliarde RON din cele 3,70 miliarde de RON nominale. Analiza noastră se bazează pe raportul de evaluare efectuat de un expert evaluator independent, care a considerat în analiză statutul litigios al creanței, așa cum reiese acesta din litigiile în curs.

Există foarte multe emoții în jurul acestei creanțe, mai ales ca Legea 85/2014, a insolvenței, care a introdus posibilitatea ca regiile autonome să poată fi reorganizate sau lichidate judiciar, este lipsită de orice fel de prevederi specifice regiilor. Acesta fiind motivul pentru care în toate operațiunile insolvenței, inclusiv prezentarea tratamentului echitabil și corect în cuprinsul planului de reorganizare, trebuie făcute analogii cu situația societăților comerciale incorporate pe Legea 31/1990, legea societăților comerciale, pentru care a fost scrisă inițial legea insolvenței. Acestă situație presupune o asumare din partea tuturor participanților, la reorganziarea sau falimentul unei regii autonome, pentru adoptarea unei soluții care să întrunească acordul presupus de lege al decidenților, și pe cale de consecință, de aici ezitarea RADET de a întocmi un plan care să trateze tranșant și neechivoc acest subiect.  

Ce credeți că se va întâmpla dacă nu va exista un punct de vedere comun între RADET, ELCEN și CGMB?

Faptul că RADET nu a prezentat o poziție proprie sau nu a exprimat o opinie formală la soluția de tratare a acestei creanțe, în planul ELCEN, lasă loc la foarte multă incertitudine. În absența ajungerii la un punct de vedere comun între primărie, RADET și ELCEN, șansele reale pentru o redresare vor fi drastic diminuate deoarece termenele de judecată, în multitudinea de procese existente pe tema creanței, sunt estimate de avocați la circa 10 ani, timp în care termoficarea Bucureștiului ar fi, practic, nebancabilă. Tergiversarea riscă să pună în pericol partea cea mai importantă a acestei reorganizări, care de fapt, ar urma să se desfășoare în afara procedurilor de insolvență, dar care trebuie să fie scopul real al tuturor acestor demersuri. Ne referim la realizarea la timp, la costuri optime de finanțare și fără atragerea unor repercursiuni din perspectiva obligațiilor de mediu asumate, a modernizării rețelei de termoficare a Bucureștiului și a termocentralelor ELCEN, aflate la risc de oprire a activității, obiectivul strategic al CGMB pentru perioada următoare.

Considerăm că transmiterea, de către factorii decidenți ai celor două proceduri, către instanțele de judecată și către judecătorul sindic a sarcinii rezolvării acestui aspect financiar-economic și de oportunitate, contravine prevederilor legii insolvenței și vocației judecătorului sindic de a dezlega aspectele de legalitate ale procedurilor.

Este foarte important de înțeles că acest subiect nu poate fi ocolit, mai mult decât a fost el ocolit în trecut, de teama atragerii răspunderii pentru situația creată. Actuala administrație a Bucureștiului, care nu este contemporană cu perioada în care s-au produs disfuncțiile care au afectat termoficarea centralizată a Bucureștiului, a făcut cei mai mulți pași în direcția rezolvării problemei, și eu sper că vor duce procesul de redresare a termoficării Bucureștiului până la capăt fără să se lase prinși în jocul tergiversării, care este de fapt principala cauză a insolvențelor RADET și ELCEN. Cu atât mai mult cu cât în termen mediu și lung soluția termoficării centralizate rămâne cea mai fezabilă soluție, dacă nu singura, pentru cei 1,200,000 de bucureșteni racordați la rețea.

De ce v-ați implicat în proiectul RADET- ELCEN?

Din 2006 am avut rezerve să intru în proiecte cu statul pentru că știu că sunt foarte complicat de trecut de aprobarea politică. Acest proiect mi s-a părut unul extrem de important și care trebuie să rezolve o situație cronică a Bucureștiului. L-am luat ca pe un proiect absolut rezolvabil, care ține numai de o combinație bună de consultanță profesionistă pe zona de finanțare și o bună conlucrare cu factorii decidenți. O structurare a modului în care el trebuie să fie rezolvat a fost găsită și practic am reusit să o transpun în plan, iar pentru mine e foarte important ca ideile care sunt limitat prezentate într-un document de 200 de pagini, în măsura în care nu sunt suficient înțelese și mai necesită lucru în continuare, să nu se piardă din cauza complexității lor.

Este foarte puțină aplecare către zona de analiză financiară. S-a pus prea mult accent pe insolvență și în realitate problema nodală a acestui proiect este să fie corect și optim finanțat. Ca orice proiect de infrastructură e foarte scump, iar efectele întârzierii în rezolvare se traduc în costuri mai mari cu fiecare lună de întârziere. Am căutat soluția optimă, care să coste cel mai puțin posibil și să fie realizată cel mai devreme posibil.

Proiectul acesta ar fi trebuit să rezolve insolvența în 9 luni și practic undeva la sfârsitul lui 2017 insolvența să fie închisă, iar acum să se lucreze pe restructurare din plin, cu proiectele deja demarate și finanțate. Am stat cu toți un an, pe parcursul lui 2017, în care nimeni nu a decis nimic pentru că s-au căutat soluții, una mai fantezistă decât alta. Aproape în ultima clipă a fost acceptată o soluție, care ne permite să prindem finanțarea europeană. Sunt bani gratis de la comunitatea europeană, dar riscăm să îi pierdem.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp