(Foto: Guliver/Getty Images)
Toate firmele din România riscă din luna iulie amenzi de 10.000 de lei în cazul în care nu au un contract cu o firmă de securitate și o analiză de risc la securitate. O prevedere prorogată în ultimii ani la cererea antreprenorilor, dar care se aplică de la 1 iulie anul acesta, îi nemulțumește pe oamenii de afaceri, care spun că aceasta este dată „cu dedicație” pentru foști ofițeri care au firme de pază sau care furnizează analize de risc în domeniu.
„Firmele cheltuie mult prea mult timp, energie, oameni cu îndeplinrea unor obligații legale, începând cu ANAF și continuând cu orice. De exemplu, patru ani am reușit să prorogăm efectele negative ale unei legi date cu dedicație unor firme de securitate, anul acesta nu s-a mai putut și din păcate a intrat în vigoare o lege care mă obligă, indiferent ce tip de afacere am, să caut o firmă de securitate - ghici cine are aceste firme? - să vină să mă consulte cum trebuie să îmi asigur afacerea. Nimeni nu a răspuns la întrebarea pentru ce mai sunt fimele de asigurări? Firmele de asigurări sunt cele care asigură afacerile în țările civilizate”, a spus Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), într-un interviu pentru Republica.ro.
Amintim că în iunie 2017 Guvernul Sorin Grindeanu a prorogat printr-o hotărâre termenul prevăzut la art 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.
„În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre:
Articol unic - Termenul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, cu modificările și completările ulterioare, privind obligaţia elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înfiinţate până la data de 16 iunie 2012, se prorogă până la data de 1 iulie 2018”, se arată în hotărârea de Guvern din iunie 2017.
„Statul, dacă a mărit cu 25% salariile și nu mai are bani, se împrumută. Plătim noi toți. O firmă privată care crește salariile, dacă se împrumută trebuie să dea banii înapoi”
Ce efect au avut asupra mediului privat majorările de salarii din sistemul bugetar? Dar salariul minim?
Este o concurență neloială, pentru că salariile din sectorul privat, în special în industria prelucrătoare, au la bază execuția unor contracte la niște prețuri ce țin cont de competitivitatea internațională. Ca urmare marjele de profit sunt limitate. Nu poți să faci creșteri de salarii odată ce mergi cu marje de profit foarte mici, așa cum e cazul industriei prelucrătoare. Sunt și alte tipuri de industrii cu marje de profit mult mai mari. unde e mai ușor de rezolvat chiar și o creștere de salarii agresivă. Dovadă că de exemplu s-a pus problema salariului minim. Sunt zone întregi – petrol, gaze, energetică, apă - unde salariul minim nu reprezintă o povară. El reprezintă o povară pentru firmele care fac producție și în general, din păcate, pentru că asta e specificul în România deocamdată, multe firme produse cu nivel redus de complexitate. La fabricarea cablajelor auto, de pildă, cât poți să crești productivitatea ca să dublezi, să spunem, salariile de azi pe mâine? Ce trebuie să facă muncitorul ca să aibă o productivitate dublă? La fel la firmele din industrial confecțiilor, horeca. Sunt domenii unde trebuie să apară o anumită creștere de salarii, dar nu la nivelul creșterilor agresive practicate în sistemul bugetar, unde nu există obligații de termene, de livrare, de calitate, de productivitate sub nicio formă.
Pleacă oamenii de la privat la stat, la salarii mai bune?
Pot să vă garantez că firmele în general fac toate eforturile să își plătească oamenii, ca să nu le plece oamenii. Dar la un moment dat ajung să nu mai poată face acest lucru și închid. Firmele private nu pot trăi continuu pe datorii, ca statul. Statul, dacă a mărit cu 25 la sută salariile și nu mai are bani, se împrumută. Plătim noi toți. O firmă care crește salariile la cine se împrumută? Sau dacă se împrumută, trebuie să dea banii înapoi. Mi se dau exemple că nu știu ce antreprenor și-a luat prea mult profit și nu a mărit salariile. Astea sunt excepții, pot fi găsite și astfel de cazuri.
Exemplul primarului Capitalei, care a înființat companii ale municipalității, urmat de alți primari din țară. „Primăriile nu mai fac licitații”
Au fost scoase la concurs în București mii de posturi la firmele municipalității. Au plecat oamenii de la privat să se angajeze la ele?
Exemplul doamnei Gabriela Firea cu înființarea de firme a fost urmat și de alte primării. Se pare că problema s-a generalizat la nivel național. Adică multe primării au început să își facă firme cu activități similare cu cele ale societăților din mediul privat. Primăriile nu mai fac licitații, dau contractele direct la firmele lor care fac concurență neloială și în plus își plătesc foarte bine angajații. Tot din banii noștri. Iar dacă nu ajung, vine guvernul și le spune că se pot împrumuta. Vezi reglementarea recentă Ministerului de Finanțe, care le permite să contracteze împrumuturi.
Resimțiți la nivelul mediului de afaceri o agravare a problemei cu forța de muncă?
Categoric. Și se va agrava. Noi, Patronatul Investitorilor Autohtoni, am cerut un tratament special de exemplu pentru meserii pe mașini cu comandă numerică, de care are nevoie toată Europa. Ce calificăm în țară zboară imediat în Germania, Italia, unde au mare nevoie de muncitori specializați, și au produse mai sofisticate, mai complicate, cu valoare adăugată mai mare decât ce facem noi.
Dacă v-ați vedea acum cu ministrul Finanțelor, care ar fi lucrurile pe care i le-ați spune?
Noi am făcut propuneri concrete, din păcate neluate în seama. De exemplu la Ministerul Muncii noi am spus după, exemplul altor țări, să încercăm să schimbăm salariul minim lunar cu salariul minim orar, stabilit nu împărțind administrativ la numărul de ore. Germania are un salariu minim de 8,5 euro pe oră. Ca firmă pot să am nevoie de un sudor doar două zile și atât. Să pot să îl platesc la oră.
Am mai propus ca pensionarea să fie făcută cu acordul firmelor, ca angajatul că nu treacă în piața muncii la negru. Dacă firma are nevoie de el si îi dă acordul să se pensioneze, staul să îl lase să cumuleze pensia cu salariul, încurajând în felul acesta competența și munca.
Am propus la Ministerul Finanțelor și Ministerul Munci, după modelul Franței de exemplu, să nu se mai impoziteze orele lucrate suplimentar. Omul să fie plătit de companie, dar statul să nu mai ia impozite pe orele suplimentare, mai ales sâmbăta și duminica le ia și cu 100 la suta mai mult. Noi am făcut tot felul de propuneri. Din păcate se merge pe propuneri populiste și nu pe măsuri bune pentru piața fortei de muncă.
Nu mai vorbim de aducerea de muncitori și de eliminarea barierelor. Unica posibilitate să mai înlocuim din forța de muncă ce pleacă în afara țării e să aducem forță de muncă extracomunitară, cum fac toate țările.
Amnistia fiscală? „Firmelor care își plătesc datoriile la stat la timp dă-le tu, stat, o bonificație”
Despre ce bariere e vorba?
Cei din construcții, din horeca vor să angajeze forță de muncă extracomunitară. Sunt niște restricții și bariere birocratice care nu folosesc nimănui. Adică trebuie să fie angajat cu salariul mediu. De ce salariul mediu, când toți au salariul minim? Trebuie să echivaleze diploma. Lasă-mă, domnule, dacă eu îmi aduc un profesor universitar și vrea să fie bonă, lasă-mă să îl iau ca bonă, dacă el vrea.
Ce părere aveți de amnistia fiscală anunțată de ministrul Finanțelor?
Ministrul de Finanțe deocamdată nu a venit cu calcule, doar a enunțat, a zis că face o amnistie. E clar că o firmă pe care o lași să funcționeze mai are locuri de muncă, mai consumă energie, materii prime, face o activitate. Până la urmă e bine. Dar firmelor care își plătesc datoriile la stat la timp dă-le tu stat o bonificație. Ca să stabilești un comportament echitabil. Sunt firme concurente. Dacă pe o firmă o ajuți, amânându-i datorii, iar pe cea concurentă, care a plătit toate taxele și impozitele, nu o ajuți, atunci ce fel de competiție avem între firme?
Numiți vă rog primele două mari probleme ale mediului de afaceri în prezent.
Cele mai mari mari probleme ale mediului de afaceri? Prima e forța de muncă. E din ce în ce mai puțină, mai îmbătrânită - o arată și datele de la INS -, mai puțin calificată. A doua problemă care mi se pare fără soluție e legată de continuarea unei societăți superbirocratice și neinformatizate. Firmele cheltuie mult prea mult timp, energie, oameni cu îndeplinrea unor obligații legale, începând cu ANAF și continuând cu ce vreți. De exemplu patru ani am reușit să prorogăm efectele negative ale unei legi date cu dedicație unor firme de securitate, anul acesta nu s-a mai putut și din păcate a intrat în vigoare o lege care mă obligă, indiferent ce tip de afacere am, să caut o firmă de securitate - ghici cine are aceste firme? - să vină să mă consulte cum trebuie să îmi asigur afacerea. Nimeni nu a răspuns la întrebarea atunci pentru ce mai sunt fimele de asigurări? Asta fac firmele de asigurări, îți pun o primă de asigurare, în funcție de măsurile de asigurare ale afacerii tale, în funcție de caracteriticile afacerii tale, pentru că un magazin de bloc e una, și un Mega Image e alta. Sunt măsuri birocratice, de extracție de profit, dublate de o birocrație care nu se mai reduce și o informatizare pe care nu mai ajungem să o vedem, continuând cu problemele din infrastructură și altele.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.