Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Spital din România, 2019: Gândacii care mișună printre copii se hrănesc cu nepăsarea noastră

spital Filantropia Craiova

Sursa foto Gazeta de Sud

Secţia de Pediatrie a Spitalului „Filantropia“, Craiova. În cada din baia unui salon unde sunt internaţi copii, câteva puncte negre se deplasează încet pe suprafaţa emailată. Trei gândaci au ieşit la plimbare. În spatele ţevilor, un gândac mai mare îşi mişcă gingaş antenuţele. Un coleg al său, mai sprinten, traversează peretele şi se îndreaptă hotărât spre dulapul de lângă patul aflat la câţiva metri, unde sunt înghesuite, printre medicamente, şi pachete cu mâncare.

Tablou idilic cu copii şi gândaci. Ar putea fi numele unei opere de artă contemporană care ar vinde la greu. Copii bolnavi, alături de nişte tovarăşi neinvitaţi care îşi fac cuib, nestingheriţi, în locul menit igienei. 

Ce spun reprezentanţii spitalului? „E posibil“. Există, desigur, o explicaţie. Firma de dezinsecţie nu şi-a făcut treaba. Spitalul a demarat o nouă licitaţie pentru acest serviciu. Totuşi, personalul medical nu s-a plâns de nicio invazie a gândacilor, pentru a se lua măsuri de urgenţă.

„Ni s-a terminat contractul de dezinsecţie, iar SPIAAM (Serviciul de Prevenire a Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale) nu a fost mulţumit de rezultatele obţinute cu firma care s-a ocupat. Ştiam acest lucru cam de o lună, iar acum suntem în curs de licitaţie pentru a găsi o altă firmă. Serviciile de specialitate ne-au transmis că, în pofida programului de dezinsecţie realizat, rezultatele nu sunt cele pe care le aşteptam. Dar, între timp, vom lua măsuri de urgenţă proprii. Secţiile nu ne-au semnalizat că ar fi o invazie. Întotdeauna am intervenit acolo unde ni s-a semnalizat de către asistentele-şefe o problemă“, spune Lorena Dijmărescu, directorul medical al Spitalului „Filantropia“.

Am un copil de aproape patru ani acasă. Sunt norocoasă că, până acum, nu a fost nevoie să îl internez într-un spital. Mi-e groază numai de gândul că ar trebui să îl duc, din proprie iniţiativă, într-un loc din care ar putea pleca mai bolnav decât a venit. Problema e că nu faianţa de pe vremuri şi lipsa reabilitării sunt marea noastră problemă. Da, ar fi frumos să avem un spital de copii cu o faianţă veselă şi cu pereţi coloraţi. Da, ar fi frumos să avem spitale noi. Dar să avem un spital curat nu ar fi frumos. Ar fi normal. Să avem asistente şi medici care să îşi facă treaba ar fi normal. Să avem firme de dezinsecţie care să nu îşi bată joc de pacienţi ar fi normal

Mai ţineţi minte scandalul Hexi Pharma? Parcă vă sună cunoscut, nu? A venit şi a trecut. Problemele sunt departe de a se fi rezolvat. În urmă cu puţin timp, scriam despre jegul şi bacteriile multirezistente de la SJU Craiova. Acum, despre gândaci la spitalul de copii. Am scris şi despre oameni care au vrut să se întoarcă în ţară, dar s-au răzgândit din cauza spitalelor. Am scris şi despre pacienţi care şi-au făcut rate ca să dea bani la doctori. Am scris despre o femeie în chinurile facerii care se chinuia să desfacă un set de plicuri. Aşa arată viaţa pacienţilor din România. Cu şpaga în buzunar, umblând bezmetic după doctori, chiar dacă te doare. Asta e prioritatea când calci pragul unui spital. Ca să scapi cu bine.

Nu e normal să existe încă şpaga? Pardon, să o spun frumos: „plata informală“. Nu e normal, desigur. Nu e normal să dai, mai ales când nu ţi se cere. Dar care este cauza persistenţei acestor „plăţi informale“? Frica. Le e frică oamenilor de ce li se poate întâmpla în spital. Le e frică de moarte, de bacterii, de personal medical nepăsător, din care s-a scurs ultimul strop de empatie. De multe ori, nici măcar nu e vina asistentei sau a medicului că îşi agaţă umanitatea în cui atunci când îmbracă halatul. E o metodă de autoapărare, un scut care îi ajută să reziste într-un sistem greşit de la un capăt la altul.

Dar pentru gândacii care mişună prin băi nu au scuză nici doctorii, nici asistentele, nici firma de dezinsecţie, nici conducerea spitalelor. Pentru că gândacii care mişună în salon se hrănesc din nepăsarea tuturor.

Din păcate, suferim cu toţii de o boală pe care nu o va învinge nimeni de unul singur. Se numeşte România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Aeroportul Otopeni / sursa foto: Profimedia

Pasagerii români și străini care tranzitează aeroporturile Henri Coandă (Otopeni) și Băneasa au acces la apă potabilă gratuită - momentan la robinet (din februarie 2026), iar în curând la stații de apă potabilă. Încă din iulie 2024, GEYC (Group of the European Youth for Change), o organizație de tineret din România activă la nivel european și internațional, a intervenit pe lângă CNAB (Compania Națională Aeroporturi București), dar și pe lângă factori de decizie, pentru a asigura dreptul la apă potabilă gratuită.

Citește mai mult

Anatomie abuz Romania / sursa foto: Profimedia

Prezentul articol este redactat din perspectiva unui om cu experiență de 30 de ani în managementul și dezvoltarea capitalului uman, consilier juridic specializat în dreptul muncii și drepturile omului, cu scopul de a documenta, analiza și argumenta fenomenul abuzului sistemic din societatea românească.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Români trumpiți sunt destui, și în țară și peste hotare. Nu-mi imaginez că românii adevărați, trumânii, ar putea avea o tresărire morală și umană în legătură cu ce spune și ce face ticălosul lor: aruncă un ultimatum de 48 de ore Iranului, pe rețeaua sa Truth Social, la 1 trecute fix noaptea, să deschidă Ormuz sau dă cu bombardeaua în ei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Camera care crește odată cu tine: cum arată designul pentru adolescenți în 2025

Camera de tineret este, probabil, cel mai personal spațiu dintr-o locuință. Este locul în care un copil de 10 ani începe să devină altcineva - mai complex, mai revendicativ, mai conștient de sine. Pe pereți apar afișe cu artiști, pe rafturi se adună cărți, căști, obiecte care spun ceva despre cine ești sau despre cine vrei să fii. Este spațiul în care se fac teme și se ascultă muzică tare, în care se doarme cu telefonul lângă cap și se plânge după o zi grea.

Citește mai mult