Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Spital din România, 2019: Gândacii care mișună printre copii se hrănesc cu nepăsarea noastră

spital Filantropia Craiova

Sursa foto Gazeta de Sud

Secţia de Pediatrie a Spitalului „Filantropia“, Craiova. În cada din baia unui salon unde sunt internaţi copii, câteva puncte negre se deplasează încet pe suprafaţa emailată. Trei gândaci au ieşit la plimbare. În spatele ţevilor, un gândac mai mare îşi mişcă gingaş antenuţele. Un coleg al său, mai sprinten, traversează peretele şi se îndreaptă hotărât spre dulapul de lângă patul aflat la câţiva metri, unde sunt înghesuite, printre medicamente, şi pachete cu mâncare.

Tablou idilic cu copii şi gândaci. Ar putea fi numele unei opere de artă contemporană care ar vinde la greu. Copii bolnavi, alături de nişte tovarăşi neinvitaţi care îşi fac cuib, nestingheriţi, în locul menit igienei. 

Ce spun reprezentanţii spitalului? „E posibil“. Există, desigur, o explicaţie. Firma de dezinsecţie nu şi-a făcut treaba. Spitalul a demarat o nouă licitaţie pentru acest serviciu. Totuşi, personalul medical nu s-a plâns de nicio invazie a gândacilor, pentru a se lua măsuri de urgenţă.

„Ni s-a terminat contractul de dezinsecţie, iar SPIAAM (Serviciul de Prevenire a Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale) nu a fost mulţumit de rezultatele obţinute cu firma care s-a ocupat. Ştiam acest lucru cam de o lună, iar acum suntem în curs de licitaţie pentru a găsi o altă firmă. Serviciile de specialitate ne-au transmis că, în pofida programului de dezinsecţie realizat, rezultatele nu sunt cele pe care le aşteptam. Dar, între timp, vom lua măsuri de urgenţă proprii. Secţiile nu ne-au semnalizat că ar fi o invazie. Întotdeauna am intervenit acolo unde ni s-a semnalizat de către asistentele-şefe o problemă“, spune Lorena Dijmărescu, directorul medical al Spitalului „Filantropia“.

Am un copil de aproape patru ani acasă. Sunt norocoasă că, până acum, nu a fost nevoie să îl internez într-un spital. Mi-e groază numai de gândul că ar trebui să îl duc, din proprie iniţiativă, într-un loc din care ar putea pleca mai bolnav decât a venit. Problema e că nu faianţa de pe vremuri şi lipsa reabilitării sunt marea noastră problemă. Da, ar fi frumos să avem un spital de copii cu o faianţă veselă şi cu pereţi coloraţi. Da, ar fi frumos să avem spitale noi. Dar să avem un spital curat nu ar fi frumos. Ar fi normal. Să avem asistente şi medici care să îşi facă treaba ar fi normal. Să avem firme de dezinsecţie care să nu îşi bată joc de pacienţi ar fi normal

Mai ţineţi minte scandalul Hexi Pharma? Parcă vă sună cunoscut, nu? A venit şi a trecut. Problemele sunt departe de a se fi rezolvat. În urmă cu puţin timp, scriam despre jegul şi bacteriile multirezistente de la SJU Craiova. Acum, despre gândaci la spitalul de copii. Am scris şi despre oameni care au vrut să se întoarcă în ţară, dar s-au răzgândit din cauza spitalelor. Am scris şi despre pacienţi care şi-au făcut rate ca să dea bani la doctori. Am scris despre o femeie în chinurile facerii care se chinuia să desfacă un set de plicuri. Aşa arată viaţa pacienţilor din România. Cu şpaga în buzunar, umblând bezmetic după doctori, chiar dacă te doare. Asta e prioritatea când calci pragul unui spital. Ca să scapi cu bine.

Nu e normal să existe încă şpaga? Pardon, să o spun frumos: „plata informală“. Nu e normal, desigur. Nu e normal să dai, mai ales când nu ţi se cere. Dar care este cauza persistenţei acestor „plăţi informale“? Frica. Le e frică oamenilor de ce li se poate întâmpla în spital. Le e frică de moarte, de bacterii, de personal medical nepăsător, din care s-a scurs ultimul strop de empatie. De multe ori, nici măcar nu e vina asistentei sau a medicului că îşi agaţă umanitatea în cui atunci când îmbracă halatul. E o metodă de autoapărare, un scut care îi ajută să reziste într-un sistem greşit de la un capăt la altul.

Dar pentru gândacii care mişună prin băi nu au scuză nici doctorii, nici asistentele, nici firma de dezinsecţie, nici conducerea spitalelor. Pentru că gândacii care mişună în salon se hrănesc din nepăsarea tuturor.

Din păcate, suferim cu toţii de o boală pe care nu o va învinge nimeni de unul singur. Se numeşte România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult