Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Sprijin şi încredere în mediul de afaceri privat - unica soluţie durabilă pentru revenirea din criza economică declanşată de COVID-19

Afaceri inchise

(Foto: Guliver/ Getty Images)

Ideile din ce în ce mai vehemente, în special acum în contextul epidemiei cu coronavirus, de a oferi puteri sporite guvernelor pentru a deveni forţe dominante în distribuţia resurselor şi a capitalului trebuie să fie atent evaluate. Sporirea influenţei statului în economie împreună cu măsurile populiste în scop electoral vor adânci până la sufocare firava economie de piaţă din România.

Trebuie să nu uităm că majoritatea angajaţilor lucrează la companii cu capital privat şi, în special, la companii mici si mijlocii. Creativitatea şi puterea lor de inovare de cele mai multe ori rezolvă problemele economice mai rapid şi mai eficient decăt sectorul public.

Criza declanşată de epidemia cu COVID-19 şi-a făcut apariţia într-un context în care încrederea publică în capacitatea guvernelor este foarte redusă. Oamenii sunt mai înclinaţi să aibă încredere în companiile private pentru care lucrează decât în guverne şi media. Există un puternic vid de responsabilitate şi eficienţă în rândul autorităţilor şi vedem din ce în ce mai mulţi lideri din mediul de afaceri care fac pasul înainte mai repede şi mai hotărât decât în mediul public.

Dacă guvernele pot oferi soluţii pe termen scurt prin compensaţii financiare şi măsuri de distanţare socială, tot mediul privat va fi cel care va trebui să găsească soluţiile pe termen lung pentru a pune economia înapoi pe făgaşul ei. Iată câteva exemple:

Şomajul

Este lesne de anticipat că rata şomajului va suferi în urma crizei provocate de COVID-19. Cererile de şomaj tehnic şi concedierile au început deja să îşi facă apariţia. Fără îndoială guvernul va încerca să ofere ajutoare financiare celor aflaţi în situaţii critice, dar chiar şi cu un eventual mega-buget care, teoretic, ar putea să acopere o arie largă a populaţiei, oricât ar fi de mare acest buget, este doar o soluţie temporară. Când pandemia se va termina, toţi aceşti angajaţi vor avea nevoie de locuri de muncă la care să se întoarcă.

O soluţie eficientă economic ar fi ca, în loc să ofere ajutoare finaciare direct către indivizi, guvernul să dezvolte programe de ajutor care să faciliteze împrumuturile cu capital de stat către mediul de afaceri privat, cu condiţia ca organizaţiile respective să păstreze angajaţii împreună cu salariile acestora la nivelul actual pe perioada crizei.

Deşi vor fi industrii întregi care vor fi devastate de noua realitate economică (Stay-Home Economy), vor fi multe alte industrii care vor cunoaşte o creştere accelerată a cererii. Deja se pot vedea semnale în domenii precum curieratul şi afacerile ce se bazează pe livrarea la domiciliu, divertismentul online sau diverse produse şi servicii pe bază de abonament (subscription-based).

Prin oferirea de ajutoare afacerilor mici şi mijlocii, nu doar marilor corporaţii, guvernul poate pune dezvoltatrea economică în mâinile companiilor care vor continua să se dezvolte, odată criza încheiată.

Agilitate şi inovare

Afacerile private sunt obişnuite să pivoteze rapid şi să se adapteze la diversele schimbări ale pieţei, o caracteristică crucială în momente de criză. Cele mai multe afaceri private au investit, au dezvoltat şi deţin resurse pentru analiză strategică, gândire inovativă şi de transfer tehnologic care pot fi uşor redirecţionate acolo unde este nevoie.

Speranţa în dezvoltarea vaccinului împotriva COVID-19 este îndreptată către companii private precum BioNTech, CureVac sau Moderna. Nici cel mai optimist cercetător nu mai are aşteptări de la o instituţie de stat că ar putea face faţă acestei provocări. Abilitatea de a dezvolta şi produce la scară mondială foarte rapid un vaccin este un exemplu al abilitaţilor mediului de afaceri privat de a se adapta rapid în situaţii de criză.

Un alt exemplu de pivotare rapidă a mediului de r îl reprezintă companiile producătoare de parfumuri sau băuturi alcoolice, care au adaptat producţiile pentru fabricarea de substanţe de sterilizare şi dezinfectare.

Multe restaurante s-au transformat în bucătării de cartier şi oferă mâncare cu livrare la domiciliu la preţuri accesibile.

Toate aceste iniţiative nu pot rezolva epidemia de COVID-19, dar pot ajuta oamenii să treacă cu bine această perioadă. Sunt mulţi antreprenori care se concentrează pe cum pot să ajute comunităţile cu care interacţionează, în replică consumatorii au şi ei posibilitatea de a susţine companiile care acţionează în concordanţă cu valorile lor.  

Colaborare

A devenit foarte popular şi tentant ca pentru fiecare problemă să se caute numai soluţii legislative prin diverse ordonanţe. Acţiunile autoritaţilor sunt eficeinte numai dacă includ mediul de afaceri şi dacă au în vedere dinamica economică. Companiile private vor trebui susţinute să poată păstra angajaţii pe perioada crizei şi să poată contrbui activ şi inovativ la creşterea economică pe termen lung.

Companiile private (în special cele mici şi mijlocii) nu trebuie lăsate în derivă ca apoi statul sâ rezolve direct şi populist problemele foştilor angajaţi (proaspăt şomeri) şi să ofere pomeni nejustificate economic. Aceast scenariu este nesănătos şi poate imbolnavi grav pacientul deja slăbit şi cu imunitate scăzută care este economia românească.

Sunt un puternic susţinător al principiilor capitaliste şi cred, de asemenea, că sistemele economice au nevoie de echilibru şi de modalităţi de protecţie a valorilor colective. Am speranţa că vom putea trece cu bine această perioadă dificilă şi vom aprecia mai mult eferturile companiilor si liderilor din mediul de afaceri privat. 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din efectele „luptei” cu pandemia;
    1. Guvernele, prin grupuri restrânse de „specialiști”, au căpătat puteri sporite, inimaginabile înainte de pandemie. parlamentul fiind pus între paranteze, legiferarea devenind aproape exclusiv atributul executivului. Președinții au devenit vectori jucători, arogându-și rolul de salvatori ai nației. Au apărut voci care susțin crearea unui guvern suprastatal, mondial care să hotărască pentru întreaga planetă.
    2. Statele s-au izolat, și-au închis granițele și au blocat orice export de produse medicale pe principul „fiecare pentru el”.
    3. Libertatea de expresie a fost gâtuită pe altarul „luptei” cu pandemia și a combaterii știrilor false.
    4. România a constatat cu stupoare că nu mai produce aproape nimic, România a devenit o piață de desfacere pentru occident și oricine altcineva.
    5. Improvizația a devenit metodă de lucru guvernamentală, totul bazat pe sondajele de opinie electorale și pe răsplata contributorilor la efortul electoral: se improvizează OUG, OUG care se retrag, se modifică sau se anulează după reguli numai de ei știute; se improvizează în domeniul educației, elevii și profesorii sunt îndemnați să folosească platforme educaționale diverse asupra cărora ministerul nu are nici un control; se improvizează în domeniul sănătății, în domeniul economic, financiar și fiscal; de la tribuna improvizată de pandemie, politicienii nu ratează nici o ocazie de a-și face campanie electorală și de a se distanțează de electorat umplându-se de ridicol și dispreț binemeritat.
    6. Mai de voie, dar mai ales de nevoie începem să descoperim moduri de viață de mult uitate și mult blamate de o societate bazată pe consum: cumpătarea, modestia, respectul reciproc, respectul față de natură, responsabilitatea, utilitatea și importanța fiecărei meserii și profesii, empatia, dăruirea, sentimentul de apartenență la comunitate ( familie, scară, bloc, cartier, sat, comună, oraș, țară ).
    • Like 1


Îți recomandăm

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult