Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

UPDATE. Starship, cea mai mare rachetă din lume, a explodat după câteva minute de la lansare

Starship

Foto: Eric Gay / AP / Profimedia

UPDATE: Cea mai mare rachetă construită vreodată a fost lansată joi din Texas, dar a explodat la câteva minute de la decolarea într-un zbor de testare despre care reprezentanții companiei SpaceX spuneau că va fi primul pas în călătoria oamenilor către Marte. Se pare că cele două secțiuni ale sistemului de rachete – propulsorul și nava de croazieră – nu s-au putut separa corect după decolare, ceea ce ar fi cauzat explozia rachetei.

Foto: Patrick T. Fallon / AFP / Profimedia

UPDATE: Așa cum mulți se așteptau, numărătoarea inversă a fost oprită luni cu 10 secunde înainte de lansarea rachetei Starship. Am putea vedea lansarea joi, dar am putea asista la o nouă amânare. După ani de încercări, zboruri ratate și explozii spectaculoase ale unor modele de probă, este posibil, ca la orice premieră, să apară alte probleme de ultim moment. Chiar și în cazul unei noi amânări, evenimentul merită urmărit pentru că aduce cu sine o serie de recorduri care fac din Starship, produsă de compania SpaceX a miliardarului Elon Musk, o rachetă unică.

În primul rând, dimensiunile rachetei sunt colosale. Boosterul, sau prima treaptă, este partea rachetei care desprinde întregul ansamblu de pe Pământ. Acesta are o înălțime de 69 de metri, deci mai mult de două blocuri cu 10 etaje puse unul peste altul. Diametrul este de 9 metri, iar în partea de jos sunt montate 33 de motoare de rachetă, un alt record. Deasupra acestui colos stă racheta Starship propriu-zisă, înaltă de „numai” 50 de metri, care transportă încărcătura în spațiu. Tot un record absolut este și turnul de lansare care are o înălțime de 145 de metri. Cea mai înaltă clădire din București are mai puțin de 140 de metri.

Apoi, Starship este prima rachetă din istorie care este proiectată să fie complet reutilizabilă. Este poate cea mai importantă caracteristică a rachetei, pentru că scade dramatic prețul unei lansări, un detaliu esențial dacă vrei să trimiți un milion de coloniști pe Marte, așa cum intenționează să facă Elon Musk. Să nu uităm că orice lansare a unei rachete în spațiu înseamnă acum pierderea tuturor treptelor sau măcar a unei părți din acestea.

Foto: SPACEX / UPI / Profimedia

Dimensiunea impresionată a Starship înseamnă și o capacitate de transport fără egal. Rachetele rusești trimit trei cosmonauți pe Stația Spațială Internațională în timp ce capsula Dragon, produsă tot se SpaceX, transportă 4 pasageri. Cel mai mare vehicul spațial de până la Starship, naveta spațială, retrasă între timp din serviciu, transporta 7 astronauți. Starship este proiectată să transporte 100 de pasageri.

Întoarcerea navetei este în egală măsură un record în sine. Niciodată până acum nu au încercat inginerii să aducă pe pământ un corp artificial atât de mare care să rămână intact până la aterizare. Scutul termic, care a cedat în cazul navetei Columbia în 2003, va juca și acum un rol crucial. La revenirea pe Pământ, naveta va plana pe „burtă” până în apropierea rampei de aterizare. În acel moment, va face un ”flip” și va reveni la poziția verticală, iar la câțiva zeci de metri de sol racheta va fi prinsă de două brațe enorme plasate pe turnul de lansare.

Un alt aspect remarcabil este modul în care este construită racheta Starship. Folosește materiale ieftine, precum oțelul, motoare ușor de produs în masă la costuri scăzute și software performant și verificat cu ocazia lansărilor rachetelor Falcon 9, care sunt trimise cu o cadență de una la câteva săptămâni.

Având în vedere toate aceste recorduri, Starship va schimba radical industria spațială. Costul unei lansări va deveni comparabil cu al unui zbor de avion, deschizând drumul exploatării altor planete, dezvoltării unor orașe spațiale și colonizării altor astre. Dar, mai întâi, Starship trebuie să zboare și să aterizeze cu succes.

Anunțând pe Twitter (rețea socială pe care o deține) iminenta lansare a rachetei, Elon Musk a scris ”Success maybe, excitement guaranteed!” (Succes poate, entuziasm garantat!)

Putem urmări împreună lansarea Starship luni sau în viitorul foarte apropiat aici

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult