Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cursa către Marte devine interesantă în 2021. Deși NASA pleacă cu prima șansă, ar putea pierde noua cursă spațială

Nasa Artemis

Foto: Robert Markowitz / AFP / Profimedia

Departe de lumea dezlănțuită afectată de pandemie, conflicte sociale și probleme economice, NASA a testat sâmbătă motoarele corpului principal al SLS – Space Launch System – racheta care va trimite oamenii din nou pe Lună și mai departe, pe Marte. Acum mai bine de o lună, SpaceX a testat un model Starship, racheta cu care Elon Musk, fondatorul SpaceX (și al Tesla, în prezent cel mai bogat om din lume) vrea la rândul lui să ajungă pe Marte, să o colonizeze și să facă astfel din specia umană una multiplanetară.

Nicio altă țară sau companie nu are planuri în viitorul relativ apropiat (circa 10 ani) să zboare pe Marte, poate cu excepția Chinei, dar programul său spațial este top secret și prin urmare nu îl putem analiza. Așadar, avem doi actori cât se poate de diferiți în această competiție și care au viziuni deloc asemănătoare cu privire la cum oamenii vor ajunge și ce vor face pe Marte odată ajunși acolo. Iată pe scurt la ce ne putem aștepta de la cele două tabere în 2021 și de ce este acest an atât de important pentru o lansare spre Marte pentru care trebuie să mai așteptăm cel puțin un deceniu. Eu zic că merită așteptarea, dacă ne gândim că a trecut cam un deceniu de când NASA și Musk au declarat, separat, că vor să zboare spre Marte.  

Pas cu pas spre Lună și apoi, spre Marte

Până să ajungă pe Planeta Roșie, NASA și partenerii săi și-au impus ca prim obiectiv să aselenizeze în 2024. Iar ca acest lucru să devină realitate, SLS trebuie să zboare în 2021. De aici testul extrem de important de sâmbătă (care nu a mers chiar ca la carte – giganticele motoare RS-25, moștenite de la naveta spațială, au fost oprite de calculatoarele care controlau testul după un minut, în loc să ”ardă” opt minute). Dacă vorbim de un incident minor și toate testele sunt ok în final, atunci este posibil să vedem prima lansare din programul Artemis (compus din SLS și naveta Orion), fără echipaj uman, spre sfârșitul acestui an. (Mai multe detalii despre Artemis, aici). NASA are nevoie de această victorie, după o serie de întârzieri care i-au făcut multe probleme în ochii Congresului și ai contribuabililor americani. Așa că managerul Agenției, Jim Bridenstine, va trage de toți cei implicați în program ca lansarea demonstrativă să se întâmple în acest an.

Spre deosebire de NASA, SpaceX nu are presiunea opiniei publice și nici termene de respectat. Elon Musk își încalcă constant propriile termene, dar livrează spectaculos când, în sfârșit, o face. De exemplu, programul de lansări comerciale, care a început cu explozia primelor trei rachete (legenda spune că Musk mai avea bani pentru doar o lansare, apoi ar fi dat faliment – a reușit însă) este tot mai performant. Anul trecut SpaceX a lansat 26 de rachete și a recuperat prima fază a acestora – un record absolut în industrie. Tot anul trecut, compania a lansat prima misiune umană (demonstrativă, cu doi cosmonauți) și apoi una normală (cu patru oameni la bord). Acestea au fost primele lansări în spațiu cu echipaj uman de pe teritoriul SUA de la închiderea programului navetei spațiale, în 2011. 

În stilul caracteristic, Musk a anunțat în 2018 primul client, miliardarul de origine japoneză Yusaku Maezawa, care va zbura cu o rachetă SpaceX în jurul Lunii în 2023. Pentru ca promisiunea lui Musk față de clientul său premium să se îndeplinească măcar până în 2025, SpaceX trebuie să avanseze rapid cu sistemul Starship, gândit, ați ghicit, pentru a coloniza Marte. Dar care poate fi folosit până atunci ca autobuz turistic pentru a vedea, de la distanță, Luna. Vom vedea mai mult ca sigur peste câteva zile o nouă lansare, prima pentru SN-9, varianta curentă de probă și apoi alte lansări spectaculoase ale unor modele Starship în timpul anului. Precedenta rachetă, SN-8, a zburat până la 10 kilometri altitudine și a reușit să plonjeze pe burtă până aproape de sol (așa cum se poate vede în al doilea link al articolului), dar la aterizare a explodat. 

Deși avem de a face cu două sisteme spațiale dezvoltate simultan, diferența dintre ele este ca de la cer... la Marte. Dacă Artemis este gândit să lanseze 4 astronauți spre Marte cu o rachetă construită pe baza succesului din trecut al programului Apollo și al navetei spațiale, Starship este gândit la alt nivel, pentru că este gândit să “livreze” nu mai puțin de 100 de oameni pe Marte! Acum Starship este doar un proiect cu rachete care explodează, dar cu fiecare variantă SpaceX se apropie de modelul care va zbura până în spațiu și va reveni înapoi intact, așa cum se întâmplă acum cu rachetele Falcon 9. La sfârșitul anului trecut, SpaceX a celebrat lansarea reușită cu numărul 100 a unei astfel de rachete!

Având în vedere acest istoric, putem spune că SpaceX este challengerul care va câștiga în final cursa. Și chiar dacă nu va fi așa, iar NASA va fi din nou prima care pune un om pe un alt corp ceresc, este destul de clar că 2021 va fi un an de referință pentru cursa spre Marte.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

CTP--

Fără exagerare, documentarul-anchetă Recorder „Justiția capturată” este unul dintre cele mai importante acte jurnalistice din ultimii 35 de ani. Structurat logic, pe o acumulare de mărturii, date, cazuri, fără ură și părtinire, mobilizând magistrați care și-au luat inima-n dinți și au început să vorbească, filmul îți cade în cap la final ca o lespede.

Citește mai mult

 Vlad Predescu.

„Mi-am operat mama, căreia am pus o proteză de șold și mi-am făcut curaj, aș putea spune, câteva luni. După ce am intrat în intervenție și am reușit să mă detașez și să uit că o operez, lucrurile au decurs foarte bine. Slavă Domnului, e pe picioarele ei și merge în continuare”, spune medicul ortoped al cărui nume este sinonim cu excelența în chirurgia artroscopică și a genunchiului: Vlad Predescu. Imagine din arhiva personală a dr. Vlad Predescu

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Hadi Rahimian

Există copii în România născuți de două ori. Nu, nu e o greșeală de scriere și nici o eroare a serviciilor de stare civilă. Hadi Rahimian, un medic român, născut în Iran, operează feți aflați în uterul mamei oferindu-le viață. Cei mai mici dintre ei au 18 săptămâni gestaționale.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  Cătălin Copăescu

„Nu am căutat să mă victimizez într-un sistem în care aveam nemulțumiri, dar am căutat să ofer pacienților mei intervenții chirurgicale cât mai performante”, spune doctorul Cătălin Copăescu, de al cărui nume se leagă excelența în chirurgia bariatrică minim-invazivă în România.

Citește mai mult