Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cursa către Marte devine interesantă în 2021. Deși NASA pleacă cu prima șansă, ar putea pierde noua cursă spațială

Nasa Artemis

Foto: Robert Markowitz / AFP / Profimedia

Departe de lumea dezlănțuită afectată de pandemie, conflicte sociale și probleme economice, NASA a testat sâmbătă motoarele corpului principal al SLS – Space Launch System – racheta care va trimite oamenii din nou pe Lună și mai departe, pe Marte. Acum mai bine de o lună, SpaceX a testat un model Starship, racheta cu care Elon Musk, fondatorul SpaceX (și al Tesla, în prezent cel mai bogat om din lume) vrea la rândul lui să ajungă pe Marte, să o colonizeze și să facă astfel din specia umană una multiplanetară.

Nicio altă țară sau companie nu are planuri în viitorul relativ apropiat (circa 10 ani) să zboare pe Marte, poate cu excepția Chinei, dar programul său spațial este top secret și prin urmare nu îl putem analiza. Așadar, avem doi actori cât se poate de diferiți în această competiție și care au viziuni deloc asemănătoare cu privire la cum oamenii vor ajunge și ce vor face pe Marte odată ajunși acolo. Iată pe scurt la ce ne putem aștepta de la cele două tabere în 2021 și de ce este acest an atât de important pentru o lansare spre Marte pentru care trebuie să mai așteptăm cel puțin un deceniu. Eu zic că merită așteptarea, dacă ne gândim că a trecut cam un deceniu de când NASA și Musk au declarat, separat, că vor să zboare spre Marte.  

Pas cu pas spre Lună și apoi, spre Marte

Până să ajungă pe Planeta Roșie, NASA și partenerii săi și-au impus ca prim obiectiv să aselenizeze în 2024. Iar ca acest lucru să devină realitate, SLS trebuie să zboare în 2021. De aici testul extrem de important de sâmbătă (care nu a mers chiar ca la carte – giganticele motoare RS-25, moștenite de la naveta spațială, au fost oprite de calculatoarele care controlau testul după un minut, în loc să ”ardă” opt minute). Dacă vorbim de un incident minor și toate testele sunt ok în final, atunci este posibil să vedem prima lansare din programul Artemis (compus din SLS și naveta Orion), fără echipaj uman, spre sfârșitul acestui an. (Mai multe detalii despre Artemis, aici). NASA are nevoie de această victorie, după o serie de întârzieri care i-au făcut multe probleme în ochii Congresului și ai contribuabililor americani. Așa că managerul Agenției, Jim Bridenstine, va trage de toți cei implicați în program ca lansarea demonstrativă să se întâmple în acest an.

Spre deosebire de NASA, SpaceX nu are presiunea opiniei publice și nici termene de respectat. Elon Musk își încalcă constant propriile termene, dar livrează spectaculos când, în sfârșit, o face. De exemplu, programul de lansări comerciale, care a început cu explozia primelor trei rachete (legenda spune că Musk mai avea bani pentru doar o lansare, apoi ar fi dat faliment – a reușit însă) este tot mai performant. Anul trecut SpaceX a lansat 26 de rachete și a recuperat prima fază a acestora – un record absolut în industrie. Tot anul trecut, compania a lansat prima misiune umană (demonstrativă, cu doi cosmonauți) și apoi una normală (cu patru oameni la bord). Acestea au fost primele lansări în spațiu cu echipaj uman de pe teritoriul SUA de la închiderea programului navetei spațiale, în 2011. 

În stilul caracteristic, Musk a anunțat în 2018 primul client, miliardarul de origine japoneză Yusaku Maezawa, care va zbura cu o rachetă SpaceX în jurul Lunii în 2023. Pentru ca promisiunea lui Musk față de clientul său premium să se îndeplinească măcar până în 2025, SpaceX trebuie să avanseze rapid cu sistemul Starship, gândit, ați ghicit, pentru a coloniza Marte. Dar care poate fi folosit până atunci ca autobuz turistic pentru a vedea, de la distanță, Luna. Vom vedea mai mult ca sigur peste câteva zile o nouă lansare, prima pentru SN-9, varianta curentă de probă și apoi alte lansări spectaculoase ale unor modele Starship în timpul anului. Precedenta rachetă, SN-8, a zburat până la 10 kilometri altitudine și a reușit să plonjeze pe burtă până aproape de sol (așa cum se poate vede în al doilea link al articolului), dar la aterizare a explodat. 

Deși avem de a face cu două sisteme spațiale dezvoltate simultan, diferența dintre ele este ca de la cer... la Marte. Dacă Artemis este gândit să lanseze 4 astronauți spre Marte cu o rachetă construită pe baza succesului din trecut al programului Apollo și al navetei spațiale, Starship este gândit la alt nivel, pentru că este gândit să “livreze” nu mai puțin de 100 de oameni pe Marte! Acum Starship este doar un proiect cu rachete care explodează, dar cu fiecare variantă SpaceX se apropie de modelul care va zbura până în spațiu și va reveni înapoi intact, așa cum se întâmplă acum cu rachetele Falcon 9. La sfârșitul anului trecut, SpaceX a celebrat lansarea reușită cu numărul 100 a unei astfel de rachete!

Având în vedere acest istoric, putem spune că SpaceX este challengerul care va câștiga în final cursa. Și chiar dacă nu va fi așa, iar NASA va fi din nou prima care pune un om pe un alt corp ceresc, este destul de clar că 2021 va fi un an de referință pentru cursa spre Marte.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

„Cele 6 planete principale (Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, acestea erau cunoscute pe atunci – n.m.) se învîrtesc în jurul Soarelui pe cercuri concentrice (de fapt elipse, cu excentricitate mică) cu Soarele, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în același plan. Zece Luni se învîrtesc în jurul Pămîntului, al lui Jupiter și al lui Saturn, în cercuri concentrice, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în planele orbitelor planetare”

Citește mai mult

Ceasul obezității

Datele INS din 2022 ne arată că aproape 45% dintre bărbați au circumferință abdominală peste pragul de risc, iar peste 56% dintre femei au circumferință abdominală mai mare de 88 de centimetri- indicatori de adipozitate centrală, grăsime interioară, care sunt corelați direct cu riscul cardiovascular. Dar obezitatea nu începe cu kilogramele în plus. Începe cu lucruri aparent banale: un prânz rapid între două ședințe, o zi întreagă petrecută pe scaun, mâncare ieftină și accesibilă, tot mai puțin timp pentru mișcare. Treptat, aceste obiceiuri devin stil de viață. Iar stilul de viață devine risc pentru sănătate.

Citește mai mult

Romania noi ei / sursa foto: Inquam Photos

Democrațiile nu se prăbușesc peste noapte. Se erodează lent, prin neîncredere, suspiciune și retragere. În societatea românească, această erodare vine dintr-o ruptură simplă, dar profundă: diferența dintre cum ne vedem pe noi și cum credem că sunt ceilalți. Pe scurt: Noi suntem corecți, Ei sunt problema; Noi suntem buni și Ei sunt de vină.

Citește mai mult