Foto: Guliver Getty Images
- Ție îți place ce se întâmplă?, am întrebat cu o disperare revoltată.
- Ce se întâmplă?, mi-a răspuns cu o scânteie oarecum provocatoare în ochi.
Din acest moment, am știut că discuția nu va fi simplă.Din acest moment, am știut că discuția nu va fi simplă.
- Anormalitatea asta în care trăim! Inaugurarea de toalete, schimbarea haotică de miniștri, de legi, de repere. Comisia europeană care înțelege greșit, manipularea cu bocancii, minciuna îmbrăcată într-un rânjet nonșalant “pentru că putem”. Ești ok cu toate astea?!
- Eu îmi văd de viață!
Viața prietenului meu constă într-un apartament închiriat în care își duce confortabil traiul de holtei care nu vrea să se complice mai mult. Are un serviciu bunicel, un grup de prieteni relativ stabil și un plictis existențial pe care și-l alungă la fotbal și prin Centrul Vechi. Trăiește mai presus de evenimente în limbul celor care au ales să nu-și bată capul și să nu-i supere nimic. A renunțat demult să voteze și, politic, a ales să se lase trăit. Evident, acesta este farmecul sublim al libertății: poți alege să fii paralel cu tot ce se întâmplă dincolo de pozele tale cu pisici.
- Vezi că scriu despre tine dacă mă enervezi!, l-am “amenințat”.
- Ai scris și te-ai expus! Ce-ai rezolvat?!
1-0 și fault direct în stomac. Mă regrupez și mă pregătesc de contraatac.
- Pe tine nu te sperie legalizarea hoției sau dictatura? Cred că nenea Mișu se învârte în mormânt!
Nenea Mișu era tatăl lui, pe vremuri PNȚ-ist convins. Când intrai la ei în casă, Emil Constantinescu îți zâmbea semeț din posterul lipit pe ușa bucătăriei.
S-a încruntat puțin și mi-a părut rău.
- Tata era un idealist!
Aș fi vrut să-i spun că suntem ceea ce visăm, dar cu siguranță mi-ar fi sugerat să-l las cu textele mele de promo.
- În definitv, care-i problema ta?!, m-a întrebat oarecum enervat. Țara merge înainte, indiferent de cei care o conduc!
- Dar cineva trebuie să asigure infrastructura, cadrul legislativ, relațiile diplomatice! E și chestie de imagine, doar lucrezi în marketing!, i-am răspuns apăsat.
- Pentru imagine, sunteți voi în stradă!, mi-a servit-o cu un zâmbet ironic în glas.
2-0, clar!
Statul paralel chiar există, dar nu în sensul în care l-a gândit PSD. Statul paralel este format din oameni ca și prietenul meu. Cei peste 60% care nu votează pentru că pot. Și-au pierdut încrederea, elanul și motivația, iar pe facebook-ul lor interior au status-ul “feeling above this shit”.
Până la urmă, va deveni o luptă personală să schimbăm ceva din această mentalitate, pe care fiecare dintre noi va trebui să și-o ducă asumat. Mingea este și în terenul nostru atâta timp cât vom fi dispuși să alergăm după ea.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
In sondaje care sunt cu toți, votanți sau nu psd câștiga.
De vina e lipsa de alternativa politica, sorry.
Aici trebuie sa ne implicam.
El a votat. Apoi a plecat din tara pentru un trai mai bun rapid si hotarat. Pe mine m-a lasat cu budele din curti, spitalele jegoase si o lipsa totala de sistem de justitie. Dupa un an de cand a votat spune raspicat ca regreta profund ca facut acest lucru si ca cei pe care i-a votat sunt niste ciori vopsite. Multumesc.
Astfel incat, dragii mei "care se pisa pe el de vot", prin lipsa voastra ati sustinut un mai mare procent al psd.
Anularea votului e o optiune mai buna. Macar asa arati ca iti pasa dar ca nimeni din oferta electorala nu te reprezinta. Asta si ca raspuns la paralela cu magazinul. Daca nu-ti place nimic, doar n-o sa stai nemancat. Cumperi ceva de la magazinul alaturat!
În primul rând, cifra de 60% e complet fantezistă. N-are rost să fac o demonstrație pe larg și să le explic care e problema și care e interesul politicienilor în perpetuarea unei minciuni, dar în România NU mai sunt de muuuuulți ani 18 milioane de votanți. Majoritatea celor care umflă listele electorale sunt fie morți, fie plecați DEFINITIV din țară. Listele electorale sunt umflate cu cel puțin 25% de oameni. Mai mult de 14,5 - 15 milioane de cetățeni nu au ce să caute pe listele alea (cu indulgență!). Dacă ții cont de numărul celor care mai sunt vii și care mai dețin un act de identitate românesc valabil, nu pot fi mai mulți, și brusc participarea la vot nu mai e așa de redusă...
În al doilea rând, oameni care NU participă la vot întâlnești oriunde pe lumea asta. În afară de Coreea de Nord, unde (încă) se mai „votează” în proporție de 99,99%, în restul țărilor normale există mereu 20-25% de absenți, din diverse motive, inclusiv apolitismul sau imposibilitatea de a alege ceva. Nu e nimic ciudat, rușinos sau anormal în asta. Chiar și lipsa alegerii e o alegere.
În al treilea rând, nu faptul că o mare parte a populației nu votează ar fi problema. Ci, mult mai grav, faptul că o mare (de fapt, imensă!) parte a populației nu se implică în nici un fel la nivel civico-social-politic. Câți dintre „rezistenți” sunt membri într-un partid politic (inclusiv în PSD)? Câți sunt membri sau voluntari într-un ONG? Câți au candidat vreodată pentru un post de consilier local (acestea fiind zeci de mii la nivelul unei campanii electorale)? Câți? Nu am nici o îndoială că printre ei sunt destui (am auzit inclusiv de o scriitoare ex-membru PSD care și-a dat demisia din CL din orășelul ei pentru a #rezista) dar mă îndoiesc că, statistic vorbind, sunt cu mult diferiți de media acestei țări, unde statisticile arată implacabil că suntem țara cu populația cea mai pasivă civic... Or, cu o țară în care oamenii nu participă civic și nu se implică politic, ajungi fix unde a ajuns România! Pe mâna proștilor și a tupeiștilor care au tupeu să intre în politică! Poți să-i aduci la vot pe toți absenții, îi împingi cu baionetele de la spate și îi pui să voteze. Oricum nu vei ajunge nicăieri, pentru că tot ticăloși vor avea de ales!
P.S. singura data cand am lipsit de la vot a fost cand a trebuit sa aleg intre ilici si vc tudor.
Dacă intri într-un magazin și nici măcar unul dintre produsele de acolo nu te atrage, nu cumperi și gata! „Magazinul” este scena politică din România. Dacă amicul tău nu găsește nimic interesant, la absolut nici un „produs”, nu votează. PUNCT!
Încearcă să înțelegi aspectul ăsta și nu mai fi atît de „oripilată” de cei care n-au fost la vot!
Drept e ca omul nu se plange de situatie, asa ca macar nu e ipocrit. Daca lui ii convine sa mearga mai departe prin mocirla actuala inchizand ochii si pretinzand ca mocirla nu exista atunci da, se justifica refuzul lui de a vota sau de a se implica in politica in vreun fel. Guess the sh!t stinks less when you're up on that moral high horse.
Scuze, s-a lungit comentariul putin.Ideea e, ca sunt doua feluri de paraziti pe lumea asta: Nomenclatura incompetenta, care daca n-ar fi urmasa "conducatorilor"de dinainte, perpetuata de pe vremea democratiei adusa cu tancul de la rasarit, n-ar fi in stare nici sa mature ca lumea strada, atat sunt de incompetenti , si miserupistii, marea turma dintr-o populatie, caruia nu-i pasa de nimic, decat de matz si portofel. Ce au in comun, e faptul ca amandoua categoriile sunt atat de convinse ca au dreptate, ca sunt gata sa moara aparandu-si statusul, inainte sa-l paraseasca fortati de imprejurarile istoriei .Adica, atunci cand deja e prea tarziu.
Candidații sunt preselecția de partide; deci nu ai candidați seriosi.
Hitler a fost votat.
Eu m-am hotărât să votez de fiecare dată, cu partidul/candidatul pe care îl detest cel mai puțin, chiar dacă mi-e necunoscut și probabil nu o să treacă pragul electoral.
E un mod mai eficient de a protesta actuala clasă politică. Mult mai eficient decât să nu mergi sau să mergi să desenezi organe pe buletinul de vot.