Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Statul Qatar găzduiește atât o bază militară importantă a SUA, cât și o parte dintre teroriștii Hamas. Ce rol ar putea juca în viitorul apropiat

Anthony Blinken și șeicul Tamim bin Hamad Al Thani

Secretarul de stat Antony J. Blinken s-a întâlnit cu emirul statului Qatar, șeicul Tamim bin Hamad Al Thani la Doha, pe 13 octombrie 2023. Fotografia Departamentului de Stat de Chuck Kennedy/ Alamy/ Profimedia

Să vorbim puțin despre cel mai eficient actor diplomatic din Orientul Mijlociu al acestui moment: statul Qatar.

Presa internațională scrie că o mână de puteri regionale sunt susceptibile de a putea exercita presiuni asupra grupării teroriste Hamas pentru a elibera ostaticii capturați pe 7 octombrie din Israel, dar Qatarul, care obișnuiește să asigure bunele relații între mișcările radicale și Occident, pare a fi cea mai importantă dintre aceste puteri.

Rolul statului din Golf în eliberarea a doi ostatici americani de către Hamas i-a consolidat reputația de mediator global. Reputația asta aduce influență, dar implică și riscuri.

Faptul că micul stat din Golf găzduiește atât o bază militară importantă a SUA, cât și o parte dintre teroriștii Hamas, indică faptul că statul Qatar știe cum să lucreze în mai multe părți, sprijinind grupările islamiste din regiune, având relații uneori dificile cu vecinii săi, dar în tot acest timp lucrând îndeaproape cu Occidentul.

Qatar s-a poziționat ca intermediar și arbitru, nu doar în cazul acestor ostatici, ci și cu ani în urmă, având un rol similar în crizele ostaticilor din Siria, Yemen, Liban, Sudan, Ciad și Eritreea și Irak și acționând ca punct de sprijin pentru un birou al talibanilor și pentru negocierile cu SUA privind Afganistanul.

Prin toate acestea, Qatar speră să obțină influență și un anumit grad de protecție.

Totuși, există riscuri, mai ales având în vedere natura atacurilor Hamas asupra Israelului, ca SUA și alte țări să exercite mai multe presiuni asupra Qatarului pentru a adopta o poziție mai dură față de unele dintre grupurile pe care le găzduiește.

Dar există, de asemenea, o recunoaștere internațională (din partea SUA și a altor state occidentale) a faptului că canalele secundare sunt adesea vitale, iar Qatar și-a demonstrat capacitatea în a le pune în valoare.

În momentul în care a apărut vestea că cele două femeie din SUA ținute ostatice în Gaza au fost eliberate de Hamas în urma unor negocieri intermediate de Qatar, telefoanele au început să sune la Doha. Emmanuel Macron și Rishi Sunak s-au numărat printre liderii mondiali care au așteptat la capătul liniei telefonice, oficial pentru a felicita micul stat din Golf pentru succesul negocierilor, dar mai ales pentru a cere ajutor în vederea aducerii acasă a propriilor cetățeni.

Echipele de criză din Europa și SUA își cunosc deja omologii din Qatar din apelurile similare de acum doi ani. În timp ce talibanii pătrundeau în Kabul, aceiași oameni din Qatar au fost cei care i-au ajutat pe occidentali să-și evacueze cetățenii, dar și pe afganii vulnerabili.

„Medierea și soluționarea conflictelor sunt o parte esențială a politicii noastre externe, așa că un număr considerabil de personal este implicat activ în această parte a dosarului”, a spus un oficial din Qatar, vorbind sub rezerva anonimatului.

Pe scurt, Qatarul este un aliat esențial al americanilor în regiune și are legături extinse cu grupările islamiste, suficient de puternice pentru ca inamicii înverșunați ai Washingtonului să se simtă confortabil trăind în Doha, nu departe de trupele americane.

Ambițiile Qatarului ca mediator au crescut la nivel mondial în urmă cu un deceniu, când „birourile politice” pentru Hamas și talibani – baze asemănătoare ambasadelor pentru personalități de rang înalt – au fost înființate la Doha sub auspiciile SUA, pentru a facilita negocierile. „Biroul politic al Hamas a fost deschis în Qatar în 2012, în coordonare cu guvernul Statelor Unite de la acea vreme, în urma unei solicitări americane de a deschide un canal de comunicare cu Hamas”, a mai declarat oficialul qatarez. Inițiativa administrației Obama, care utiliza biroul Hamas ca un canal de comunicare, a fost continuată de Donald Trump și Joe Biden.

Rolul de mediator al Qatarului și de aliat apropiat al SUA oferă beneficii strategice evidente pentru o țară mică, înconjurată de vecini mari și bine înarmați într-o regiune volatilă. Singura graniță terestră a Qatarului este cu Arabia Saudită. De asemenea, un alt vecin dificil al Qatarului este Iran, care se află vizavi peste Golful Perisc.

The Guardian scrie că statul Qatar și-a petrecut aproape două decenii dezvoltându-și bogăția generată de resursele de petrol și gaze, puternicul canal de televiziune Al Jazeera și o parte semnificativă a corpului său diplomatic din ce în ce mai calificat, pentru a se transforma într-unul dintre cei mai indispensabili „reparatori de crize” din lume.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult