Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Statul român, în buna lui tradiție, pune carul înaintea boilor. Așa se întâmplă și cu Ordonanța de Urgență referitoare la testarea drug-test a șoferilor.
Faptul că nu avem o infrastructură de testare biologică care să meargă ca unsă atunci când e vorba de a analiza mai în detaliu dacă un șofer a consumat alcool sau substanțe interzise la volan e o mare problemă pe care autoritățile ar trebui să o rezolve. Însă, ce fac autoritățile? Transferă responsabilitatea către cetățeni, spunându-le să fie mai atenți la medicamentele pe care le iau înainte să se urce la volanul unei mașini.
Deci, ce face statul român? Ei bine, în loc să se gândească la cum să aloce resurse mai mari pentru a crea un sistem eficient de recoltare a probelor biologice, care trebuie făcută urgent după testarea pozitivă la test rapid în trafic, încurajează șoferii să nu își mai trateze bolile, dacă le au. Așa cum arată medicul psihiatru Gabriel Diaconu, asta-i o măsură periculoasă, pentru că „astfel vom începe să avem șoferi care nu-și mai iau pastilele de tensiune, de diabet, de răceală, de depresie, anxietate sau insomnie, de teama că ar putea să fie identificați drept „drogați” într-o hârtie oficială”. Și atunci, spune medicul Diaconu, schimbăm o problemă cu alta, căci „vom avea accidente provocate de boala șoferului, care iese curat la testare”.
O soluție ar fi ca în tot acest proces de testate rutieră să apară o dovadă de la medic pe care șoferul să o poarte la el și să o arate agentului de poliție atunci când e supus unui drug-test. De ce ar fi o soluție bună? Aici tot medicul Diaconu are un răspuns: Pentru că „niciun român n-ar trebui sancționat doar pentru că urmează un tratament, dar ar trebui să fie mai bine educat privind medicamentul pe care-l ia, și ce-i face la volan”.
Ordonanța de Urgență 84, adoptată de Guvern pe 28 iunie și publicată în Monitorul Oficial, a făcut în ultimele zile vâlvă în spațiul public pentru că introduce noi reguli pentru verificarea consumului de alcool și substanțe psihoactive la volan. Concret, șoferii care refuză testarea rapidă sunt obligați să se supună recoltării de mostre biologice la cea mai apropiată unitate medicală, iar permisul de conducere le este reținut până la primirea rezultatelor analizelor toxicologice de laborator.
Conform publicației Europa Liberă, poliția a recunoscut recent că până la o cincime dintre puținele teste antidrog, făcute șoferilor pe loc, arată rezultate fals pozitive. Mai mult, experții subliniază că aparatele Drugtest folosite de poliție au o rată de fals pozitiv de aproximativ 50% în unele județe și de peste 30% la nivelul țării.
Marcel Ciolacu a încercat să se umfle în pene zilele trecute și să apere Ordonanța inițiată de Guvernul pe care îl conduce, spunând că „nu moare nimeni două zile fără permis”.
Numai că premierul României dezinformează, căci până la prelucrarea testelor de sânge de către institutele de medicină legală, șoferii pot rămâne fără permisul de conducere luni de zile. De ce? Din lipsa infrastructurii eficiente de recoltare, testare și prelucrare a probelor biologice.
Și cine își asumă toate consecințele generate de întârzierea rezultatelor? Firește, nu statul, ci cetățenii. Unii, dacă sunt șoferi, își pierd locurile de muncă și nu își mai pot întreține familiile. Alții sunt nevoiți să rămână fără dreptul de a conduce pentru că urmează un tratament medicamentos și statul român nu e în stare să verifice în timp mai rapid dacă au sau nu dreptate acele persoane.
E fundamental să combatem consumul de droguri sau alcool la volan, dar nu prin măsuri abrupte, care deschid calea către abuzuri din partea autorităților și anulează din drepturile oamenilor/șoferilor.
Într-un comunicat de presă publicat Duminică, Consiliul Superior de Medicină Legală a transmis un punct de vedere în legătură cu controversata Ordonanță 84 care modifică Codul Rutier. Specialiștii Consiliului susțin că modificările legislative pot duce la abuzuri și că există substanțe, inclusiv în alimente și medicamente, care deși nu au niciun efect psihoactiv asupra șoferului, pot fi depistate la testele toxicologice. Aceștia dau exemplul macului sau al codeinei, utilizată ca antitusiv.
Ce trebuie să înțeleagă autoritățile este că nu crează măsuri de prevenție sau descurajare a consumului de alcool și droguri la volan prin legi care pedepsesc luni de zile posibili oameni nevinovați.
Autoritățile trebuie să creeze un cadru clar prin care să fie descurajat consumul de alcool sau droguri la volan. Însă e mai ușor, se pare, să bagi pe toată lumea în aceeași oală și să te uiți la toți șoferii ca la niște posibili consumatori. E fix același mod de gândire pe care coaliția PSD-PNL îl aplică atunci când sunt gândite măsurile fiscale: „toți românii sunt niște posibili evazioniști”. Iar genul ăsta de abordare face mai mult rău decât bine întregii societăți, chiar dacă, la bază, principiul este unul care are în vedere rezolvarea unei probleme grave cu care se confruntă societatea românească.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.