Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Știu din experiență că a fost o provocare să înrolăm cu succes peste 500 de medici online. Iată cele trei nevoi clare pentru viitorul imediat al educației, din perspectiva de părinte și membru în boardurile a două ONG-uri cu impact semnificativ în educație

Suntem în luna august a anului celui mai dificil și cu cele mai mari provocări ale ultimei perioade. Și nimeni nu poate spune cum vor evolua lucrurile la noi în țară în următoarele luni.

Pe lângă sănătate, un domeniu aparte care mă preocupă din ce în ce mai mult în ultima vreme este starea educației. Atât din perspectiva unui părinte, cât și ca membru în boardurile a două ONG-uri cu impact semnificativ în educație, am căutat cu precădere informații despre situația actuală, pentru a cântări posibilele soluții pe care le-am putea avea pe termen lung. Și, bineînțeles, mă preocupă acest subiect în egală măsură din postura de angajator al viitoarelor generații. 

Știm cu toții acum că sistemul educațional din România are mai multe probleme structurale decât cel al sănătății. Conform raportului Pearson, The Learning Curve Data Bank din 2014, România se află pe locul 31 din 34 în ceea ce privește eficiența sistemului educațional. Alte date arată că 41% dintre elevii de 15 ani de la noi din țară au avut rezultate slabe la citire, iar 14% dintre copiii români din învățământ pre-liceal au abandonat școala în perioada 2008-2017. Acestea sunt coordonatele în care pandemia a prins sistemul educațional în România.  

Ce s-a întâmplat în timpul distanțării sociale și al școlii mutate, brusc, online? Un studiu efectuat în aprilie 2020 relevă că 93% dintre părinți s-au simțit direct responsabili de educația copiilor lor și au preluat în mare măsură rolul de educatori, în timp ce 14% dintre intervievați au declarat că copiii lor nu au avut deloc acces la educație în timpul stării de urgență. În paralel, au fost întrebați și profesorii despre echiparea pentru cursurile online: 24,4% dintre aceștia nu au primit din partea statului niciun fel de ajutor suplimentar, nici tehnologic, nici pedagogic, nici de conținut pentru predat în noul context digital. Iar un alt studiu, proaspăt lansat de Salvați Copiii, a reiterat lipsa disponibilității tehnologiei la nivel național pentru cursuri online, accentuând și efectele celor trei luni de școală online.

Din toate aceste studii, reies trei nevoi clare pentru viitorul imediat al educației: pilon de Tehnologie, ce ar trebui să își propună dezvoltarea infrastructurii necesare, la nivel național, pentru a permite susținerea cursurilor online. Deși pare complicat, este cel mai simplu și rapid pilon de realizat.

Al doilea pilon, și poate cel mai complex și dificil, este cel de Pedagogie digitală. E nevoie urgentă și imediată de o adecvare a instrumentelor de educație, de trainingul profesorilor pentru a preda cu succes și a face perfomanță și în sistemele virtuale. Știu din experiență că nu a fost ușor să înrolăm peste 500 de medici online, dar am reușit, și chiar cu rezultate mai bune decât prognozele noastre cele mai optimiste. Ca să nu mai vorbim de evoluțiile îmbucurătoare din administrațiile locale și justiție, care devin din ce în ce mai digitale.

Iar pilonul trei, pe care îl voi denumi inspirându-mă din prima Academie Digitală din România, lansată de Teach for Romania, Conectarea reală în mediul digital. Școala înseamnă și dobândirea de cunoștințe prin expunerea la diferite experiențe de lucru/de joacă cu alți copii, interacțiuni sociale atât de necesare pentru asimilarea normelor sociale. Un pilon la care cele mai mari școli din lume caută răspunsuri și metode adaptate noului context în care ne aflăm.

Convingerea mea este că elevii și studenți de azi vor avea toate premisele să adere mai bine la soluțiile digitale care se prefigurează. Condiția fundamentală, însă, este ca și noi, părinții, educatorii și întregul sistem școlar, să ne facem temele și să-i susținem într-o luptă a cărei miză nu e doar viitorul lor, ci viitorul nostru, ca națiune.

Haideți să ne uităm împreună la oportunitățile pe care le avem, la soluțiile pe care le-am putea implementa acum pentru a rezolva o problemă nu doar punctuală, dar și sistemică a educației în România. E un subiect important pentru toată lumea, iar contextul în care ne aflăm impune să acționăm fără întârziere. Personal, voi continua să mă implic activ în găsirea celor mai potrivite soluții pentru educație și să contribui cât pot la dezvoltarea acestora. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "pilon de Tehnologie, ce ar trebui să își propună dezvoltarea infrastructurii necesare, la nivel național, pentru a permite susținerea cursurilor online." - sper ca va dati seama ca asta nu inseamna doar retea Wifi, in unele cazuri e vorba chiar de curentul electric, de drumuri asfaltate si chiar retea de canalizare. De acord in orice caz cu ideea celor 3 piloni, aveti dreptate.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult