Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Suntem mai buni decât austriecii

ghiocel

Românoșii de pe timpul lui Dragnea, după ce au stat o vreme în adormire, emit acum din nou strigăte de luptă cu ocazia faultului grosolan aplicat României de către Austria. Să dăm Austria în judecată la CJUE, să boicotăm candidatura aceleiași la șefia OSCE (candidatură la care tocmai ce a renunțat), să lepădăm tot ce e austriac p-acilea, în schimb, să nu mai mergem la ski în Innsbruck și Kitzbuhel. Asta cu ski-ul e tare: dacă sunt așa de românoși cei care dau an de an o pălărie de bani ca să își facă plăcerea în Austria, de ce nu i-au cheltuit demult, patriotic, pe pârtiile de la Poiana Brașov sau Clăbucet?

Cu binecuvântarea lui Grindeanu, CNAIR și CFR cică își retrag operațiunile de la Erste BCR și le duc la CEC. Din nou o coajă de banană pe care se alunecă logic: dacă condițiile financiare oferite de CEC sunt mai bune decât la Erste, cum zice Grindeanu, de ce nu au făcut companiile astea transferul mai demult, păgubind astfel atâția ani statul român? În caz că, totuși, la CEC e mai prost decât la Erste, înseamnă că, iarăși, prin mișcarea asta, e păgubit statul român.

Simion Trombon, cerând ca România să nu mai dea niciun leu Republicii Moldova, a ajuns gând la gând cu bucurie cu cele mai agresive formațiuni ungurești din Transilvania, care spun că România n-a fost primită în Schengen pentru că, vrând să devină imperiu, a cheltuit cu Moldova banii pentru securizarea frontierelor. Ceea ce nu îl împiedică pe Simion Trombon să zbiere, împreună cu televiziunile amice, „Vrem Petromul înapoi!”. Din nou, o pârdalnică de întrebare: înapoi la statul român, care ce să facă cu el? Să fie din nou falimentat în stil mare de nenumărate căpușe românești, cum era înainte de privatizare?

Cuvântul de ordine este o zicere dragă lui Dragnea: „Să nu stăm în poziția ghiocelului”. Ceea ce arată totala neînțelegere a situației de către trâmbițașii răzbunării, nu numai pentru că ghioceii răsar în martie, nu în decembrie. Nu e vorba de vreo sabie cu care Nehammer amenință România și noi stăm cu capul plecat ca să nu ni-l taie. Cancelarul Österreich nu ține neapărat să ne umilească, pur și simplu nu-i pasă de România și Bulgaria. I se fâlfâie drapelul de reacțiile noastre și ale bulgarilor. Niciunul dintre cele 5 puncte depuse la Consiliul European de Austria nu poate fi îndeplinit de România, ci doar de Uniunea Europeană. Ceea ce arată și că negociatorii români n-au avut niciun moment, nicio șansă de a negocia ceva cu Karneha – ținta loviturii mișelești dată de cei doi României și Bulgariei în ultima clipă este șantajarea UE în problema migranților. De aceea, România nu poate obține nici în continuare nimic discutând direct cu Austria, ci doar prin intermediul Bruxellesului.

 În fine, dincolo de toată politica, aș vrea să reamintesc cu mândrie celor care vor să-și ia țara înapoi că niciodată austriecii nu vor fi mai buni la furat decât noi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult