Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Suntem mai buni decât austriecii

ghiocel

Românoșii de pe timpul lui Dragnea, după ce au stat o vreme în adormire, emit acum din nou strigăte de luptă cu ocazia faultului grosolan aplicat României de către Austria. Să dăm Austria în judecată la CJUE, să boicotăm candidatura aceleiași la șefia OSCE (candidatură la care tocmai ce a renunțat), să lepădăm tot ce e austriac p-acilea, în schimb, să nu mai mergem la ski în Innsbruck și Kitzbuhel. Asta cu ski-ul e tare: dacă sunt așa de românoși cei care dau an de an o pălărie de bani ca să își facă plăcerea în Austria, de ce nu i-au cheltuit demult, patriotic, pe pârtiile de la Poiana Brașov sau Clăbucet?

Cu binecuvântarea lui Grindeanu, CNAIR și CFR cică își retrag operațiunile de la Erste BCR și le duc la CEC. Din nou o coajă de banană pe care se alunecă logic: dacă condițiile financiare oferite de CEC sunt mai bune decât la Erste, cum zice Grindeanu, de ce nu au făcut companiile astea transferul mai demult, păgubind astfel atâția ani statul român? În caz că, totuși, la CEC e mai prost decât la Erste, înseamnă că, iarăși, prin mișcarea asta, e păgubit statul român.

Simion Trombon, cerând ca România să nu mai dea niciun leu Republicii Moldova, a ajuns gând la gând cu bucurie cu cele mai agresive formațiuni ungurești din Transilvania, care spun că România n-a fost primită în Schengen pentru că, vrând să devină imperiu, a cheltuit cu Moldova banii pentru securizarea frontierelor. Ceea ce nu îl împiedică pe Simion Trombon să zbiere, împreună cu televiziunile amice, „Vrem Petromul înapoi!”. Din nou, o pârdalnică de întrebare: înapoi la statul român, care ce să facă cu el? Să fie din nou falimentat în stil mare de nenumărate căpușe românești, cum era înainte de privatizare?

Cuvântul de ordine este o zicere dragă lui Dragnea: „Să nu stăm în poziția ghiocelului”. Ceea ce arată totala neînțelegere a situației de către trâmbițașii răzbunării, nu numai pentru că ghioceii răsar în martie, nu în decembrie. Nu e vorba de vreo sabie cu care Nehammer amenință România și noi stăm cu capul plecat ca să nu ni-l taie. Cancelarul Österreich nu ține neapărat să ne umilească, pur și simplu nu-i pasă de România și Bulgaria. I se fâlfâie drapelul de reacțiile noastre și ale bulgarilor. Niciunul dintre cele 5 puncte depuse la Consiliul European de Austria nu poate fi îndeplinit de România, ci doar de Uniunea Europeană. Ceea ce arată și că negociatorii români n-au avut niciun moment, nicio șansă de a negocia ceva cu Karneha – ținta loviturii mișelești dată de cei doi României și Bulgariei în ultima clipă este șantajarea UE în problema migranților. De aceea, România nu poate obține nici în continuare nimic discutând direct cu Austria, ci doar prin intermediul Bruxellesului.

 În fine, dincolo de toată politica, aș vrea să reamintesc cu mândrie celor care vor să-și ia țara înapoi că niciodată austriecii nu vor fi mai buni la furat decât noi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult