Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Germania: inundațiile catastrofale și politicile climatice în ajunul alegerilor

Inundații catastrofale în Germania

Foto: AFP via Profimedia

De o săptămână încoace Germania se confruntă cu o criză fără precedent. Desigur, nu este vorba nici de una economică, nici de cea covid, care este gestionată în mod decent. Cât despre una politică, nu ar fi indicată, mai ales acum, în ajunul alegerilor. Este vorba despre o criză de ordin climatic: catastrofele provocate de viiturile din vestul și sudul țării. Numărul victimelor a depășit între timp 170,

Totul a început acum aproximativ 2 săptămâni; ceea ce părea un capriciu al vremii, deloc surprinzător în zonă, s-a transformat într-o nenorocire. Imaginile au șocat întreaga lume. Era evitabilă catastrofa? Înștiințările fuseseră trimise autorităților din orașele afectate, însă anvergura viiturii a fost incalculabilă…

Președintele țării, Walter Steinmeier, a fost unul din primii politicieni ce a vizitat regiunile în cauză, urmat de cancelarul Merkel. Ministrul de finanțe Scholz a promis sprijin imediat.

În consecință, acum 2 zile Parlamentul a decis acordarea de 400 de milioane € pentru reconstrucția infrastructurii din zonele afectate (Westfalia, Renania, sudul Bavariei).

În landul Westfalia, ministrul Laschet, candidatul CDU la postul de cancelar, a făgăduit suma de până la 3500 € pe gospodărie - și asta fără obligația de a justifica cheltuielile sau a face o declarație de avere.

Însă remedierea daunelor de miliarde nu reprezintă o soluție "sustenabilă" (unul din termenii cei mai iubiți din politica germană).

Opoziția a declarat că este vorba de un "eșec sistemic monumental", s-a cerut demisia ministrului de Interne Horst Seehofer, deși Autoritatea pentru Protecția Populației (Bevölkerungsschutz) are jurisdicție regională nu națională.

Inundații catastrofale în Germania

Foto: Profimedia

Ministra Mediului Schulze (SPD) a dat vina pe "ezitarea" guvernului: este necesară o intervenție imediată în ceea ce privește politicile climatice. Ministrul Transporturilor Andreas Scheuer (CSU) a propus modernizarea și digitalizarea Societății Naționale a Căilor Ferate (Deutsche Bahn), care ar trebui să nu se mai axeze pe principiul maximizării profitului, ci pe compatibilitatea cu prevederile climatice.

Într-adevăr, chestiunile climatice nu au fost mereu pe lista priorităților guvernanților germani - acestea a intrat în vizorul opiniei publice în special odată cu manifestările Fridays For Future.

Acum, când ploile dau semne de a se fi oprit chiar și în Bavaria, unde nivelul Dunării este stabil, sondajele arată că 81% din populație consideră necesară/urgentă ameliorarea politicilor climatice, deci combaterea cauzelor unor catastrofe similare în viitor.

O chestiune oarecum ireconciliabilă (teoretic) cu viziunea Germaniei ca stat industrial, în care supremația Mașinii este incontestabilă. De aceea, propunerile recente ale Partidului Verzilor de a mări prețurile la combustibil fosil au fost considerate scandaloase. În momentul de față, 45% din energia produsă în Germania este "verde", deci curată, regenerabilă, iar prețurile "produsului energetic" sunt printre cele mai mari din Europa și din lume.

Și totuși, ne aflăm într-un an electoral, iar promisiunile nu lipsesc. Voluntarii încă mai muncesc la îndepărtarea ruinelor în localitățile distruse. Se lucrează la multiplicarea canalelor de înștiințare în cazuri extreme, planuri de evacuare, iar landul Westfalia a pus deja la dispoziția populației cele 200 de milioane.

Conform Serviciului Meteorologic, eventuale furtunile și ploile din acest weekend ar putea determina o ulterioară creștere a nivelului râurilor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    Românii dau vina pe defrișări, neamțul pe climă. Fiecare cu ce (crede că)-l doare, cu ce i s-a impuiat capul.
    Că s-au dereglat curenții de aer. Ca și cum numai Europa ar fi vinovată. Să vedem: la o căutare rapidă, 9,5 din emisiile CO2 le realizează EU. 2% Germania. Să presupunem că Germania reușește să devină CO2 neutră iar țările EU să reducă emisiile la jumătate ( nu-mi imaginez o aderență totală a Poloniei, Cehiei, României la politicile climatice). Ar fi atunci 4-5% din valorile actuale. Ce face China? Construiește termocentrale. Brazilia? Defrișează pădurea. Rezultatul global? Zero ori nu foarte departe de. Fiindcă efectul de seră e global iar clima la fel.
    • Like 1
    • @ Delia MC
      Foarte corect calculul dvs. ! Printre "campioni" ai emisiilor de CO2 trbuiesc incluse India si poluarea produsa de traficul aerian. (Socoteala asta imi provoaca un zimbet amar: Se scumpeste benzina cu 5% si creste pretul carnii cu 10% !!)
      • Like 0
  • Dna Achelăriței aveți o distribuție a subiectelor aproape perfectă pentru agenda globalistă: rasism, schimbări climatice, emigranți, extremism dar numai de dreapta, ăla de stânga e bun, e de-al nostru.
    Când extremiștii (n-am găsit altă rimă!) incearcă să forțeze asocieri improbabile pentru marea mulțime de naivi e nevoie de un echilibru al opiniilor. Dl Iancu de la Deutsche Welle are o opinie mai nuantata:
    https://www.dw.com/ro/opinie-de-ce-au-fost-inunda%C8%9Biile-germane-catastrofale/a-58316655
    Mai mult decât atât o analiză a inundațiilor și pierderilor omenești din Europa, pe wikipedia (nu e de încredere dar orientativ merge) nu indică un trend ascendent:
    https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_floods_in_Europe
    Evenimentele catastrofale se petrec independent de puterea noastra. Să le asociezi cu ipoteze alarmiste ca să sperii oamenii implică mult cinism. De ce s-au produs inundațiile? Și-au tăiat germanii pădurea? Nu mai mult decât de obicei. Sunt campioni la energii alternative, dincolo chiar de orice logică și rezultat (reducerea emisiilor de CO2 e sub 0,5% în condițiile în care au cheltuit sume fabuloase). Deci ce puteau să facă mai mult de-atât și n-au făcut? Păi e simplu. Să avertizeze oamenii și să-i evacueze! Știau cu câteva zile înainte că este risc mare de inundații catastrofale dar sistemele de alarmare și avertizare nu au funcționat. Are asta legătură cu ipoteza alarmistă? Nu prea. Viiturile sunt evenimente normale. Ele declanșează reproducerea la pești printre altele. Viiturile catastrofale se intampla la anumite perioade de timp. Ce putem face? Să nu construim in albia majoră și să lăsăm o luncă cât mai naturală care să preia aceste viituri. Sau dacă nu mai putem face asta datorită urbanizării să investim în sisteme eficiente de alarmare și evacuare. N-are, din păcate, nici o legătură cu isteria indusă de fanaticii ecologiști.
    • Like 6


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
sound-bars icon