Foto: Inquam Photos/ George Călin
Cu toate că creșterile salariale peste rata inflației sunt celebrate de opinia publică, ele pot aduce mari dureri de cap băncilor centrale, mai ales în țările în care lupta împotrivă inflației este încă în plină desfășurare. Este și cazul României, care este așteptată să încheie anul 2024 cu una dintre cele mai mari inflații din UE. Iar succesul scăderii inflației încă se joaca, așa cum o sugerează procentele ușor peste așteptări venite în cursul acestui an și care i-au făcut pe unii analiști să își revizuiască estimările de sfârșit de an în creștere.
Marea provocare pentru BNR provine din piața muncii unde oferta de forță de muncă nu satisface cererea nici din punct de vedere calitativ, nici cantitativ. Această situație este oglindită de ratele înalte de creștere a salariilor din sectorul privat, unde companiile duc o luptă necontenită pentru atragerea profesioniștilor sau împiedicarea plecării celor existenți. Astfel, ultimele date referitoare la creșterile salariale din luna ianuarie, arată salariul mediu net pe economie crescând cu peste 14% an la an, o rată de creștere aproape dublă față de rata inflației pentru aceeași perioadă.
Problema este că creșteri atât de puternice ale salariilor, la care se adaugă creșterea preconizată a pensiilor, au toate șansele să meargă în creșteri de prețuri, ceea ce vă încetini procesul de scădere a inflației. În acest condiții, și BNR e posibil să fie mai precaută în a elibera pedala frânei dobânzilor, întârziind scăderea lor.
BNR nu este o excepție. Într-adevăr, băncile centrale vor să vadă mai multă austeritate în economiile țărilor dezvoltate: mai puține locuri de muncă create, o creștere ușoară a șomajului, o creștere mai lentă a salariilor, adică toate acele elemente care să semnaleze o echilibrare a cererii și ofertei pe piața muncii. Obiectivul este împiedicarea unei spirale salarii - inflație: salariile cresc din cauza inflației, iar inflația este alimentată de o cerere de bunuri și servicii căreia economia nu-i poate face față. În consecință, echilibrul dintre cerere și ofertă este refăcut prin prețuri mai mari, adică inflație, și prin importuri în creștere, adică deficit comercial.
Și astfel ajungem la marea problemă a României, PIB-ul potențial încă modest, care o împiedică să aibă un ritm ridicat și susținut de creștere a economiei, fără că acesta să fie însoțit de presiuni inflaționiste și deficite mari. Rezolvarea acestei probleme presupune angrenarea unei părți mult mai numeroase a populației aptă de muncă în piață muncii, încurajarea imigrației în România a profesioniștilor cu calificare medie și ridicată (nu doar a celor necalificați), un sistem de educație care să răspundă mai bine cerințelor mediului de afaceri, dezvoltarea infrastructurii de transport, stimularea activităților economice cu valoare adăugată mare, încurajarea activităților de cercetare-dezvoltare.
Necesitatea aducerii potențialului economic la un alt nivel este cu atât mai importantă cu cât cererea economică agregata va continua să rămână la un nivel ridicat ca urmare a marilor proiecte de infrastructură finanțate prin PNRR sau a demarării imensului proiect de reconstrucție a Ucrainei. Sunt oportunități care, ideal, ar trebui să aducă o accelerare economică a României ferită însă de tensiuni economice și de inflație.
Până la atingerea acestui deziderat, BNR va trebui să rămână cu ochii pe riscul unei spirale salarii-inflație. Cu alte cuvinte, să aibă grijă să nu trăim cu mult mai bine decât ne permite economia.
Publicat pe blogul autorului www.raducraciun.ro
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.