Foto: Inquam Photos / George Călin
După pandemie, România a fost una din țările UE cu cea mai mare creștere economică. Însă recuperarea noastră, chiar dacă a fost rapidă și destul de mare, nu s-a văzut în buzunarul oamenilor, explică Tana Foarfă, expertă în afaceri europene și directoare executivă a Europuls (Centrul de Expertiză Europeană), într-un interviu pentru Republica. Acesta mai amintește că un procent de 30% din economia țării este „neagră”, iar statul încă nu reușește să sprijine cumva această parte din economie ca să devină transparentă.
- Cum se vede de la Bruxelles modul în care guvernul administrează economia țării?
Este normal să ne uităm la ceea ce face guvernul nostru, dar trebuie spus că multe țări au probleme, deci nu suntem chiar singurii. Însă e foarte greu de înțeles de la Bruxelles un aspect foarte simplu: noi ne lăudăm cu o creștere economică foarte mare și noi am fost una dintre puținele țări care au avut creștere economică imediat după pandemie. Adică, economic vorbind, recuperarea noastră a fost rapidă și destul de mare, dar nu s-a văzut în buzunarul oamenilor. Iar ăsta este un paradox pe care Bruxelles-ul nu îl poate înțelege.
Și nu îl poate înțelege, mai ales că la guvernare sunt două partide mari, cu două ideologii care la nivel european reprezintă aproape majoritatea din tot ceea ce înseamnă puterea de decizie. Cu toate astea, și cu perspectivă de stânga, dar și cu perspectivă de dreapta în guvernare, creșterea aceasta economică nu s-a văzut în buzunarele noastre.
Ba mai mult, avem în continuare și cea mai mare rată de inflație din UE. Deci suntem într-o creștere economică, dar nu știm exact unde se duc banii respectivi și, în același timp, noi mergem la supermarket și vedem că plătim din ce în ce mai mult pe ceea ce cumpărăm. Unele produse, au ajuns să fie la fel de scumpe. Eu, spre exemplu, plătesc în România pe unele produse de bază precum laptele, brânza sau ouăle la fel de mult precum plătesc și în Bruxelles.
- Păi și unde unde se duc banii și de ce nu s-a văzut această creștere economică și în buzunarele cetățenilor?
Pentru că nu sunt investiți într-o direcție strategică, iar asta face ca noi să nu-i vedem. Bineînțeles, există și ideea aceasta că o mare parte din economia noastră, ca țară, este în continuare economie neagră. Acum un an sau doi, din ce îmi amintesc, un procent de 30% din economia noastră, ca țară, era „black economy” sau „Informal economy”. Deci noi încă nu reușim să sprijinim cumva ca să devină transparentă această parte din economie. Și am văzut și poziții publice conform cărora se consideră că dacă creștem taxă o să rezolvăm și lucrurile, ceea ce nu este neapărat așa. Pe de altă parte, noi nu avem o situație foarte clară, un audit din acesta foarte transparent al cheltuirii banilor statului. Deci nu le vedem urma.
Și asta am încercat să facem prin PNRR și prin REPowerEU. Am avut-o și avem o prevedere prin care fiecare țară trebuie să publice lista primilor 100 de beneficiari ai fondurilor din PNRR. Fiecare țară a ales să facă lucrul ăsta foarte diferit, în funcție de nivelul de transparență al fondurilor pe care le cheltuie. Unele țări au ales să dea niște fișiere Excel, altele au ales să dea niște PDF-uri, altele au dat niște informații mai detaliate, altele mai puține. Fiecare a înțeles ce a vrut din ideea de „beneficiari direcți”.
La noi, de exemplu, unul dintre cei mai mari beneficiari este CFR. Eu sunt de acord că avem nevoie de infrastructură feroviară, dar mai departe pe mine nu mă interesează numai că banii ajung la CFR, ci mă interesează, mai departe, unde ajung exact, adică în ce proiecte și care sunt firmele contractate pentru a face lucrările de modernizare. Trebuie să mergem un pic mai în detaliu decât simpla idee că „banii s-au dus acolo” și „s-au alocat acolo”. Noi nu avem această practică în România, de a de a transparentiza și de a fi deschiși.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nu are nicio logică nimic din ce spune, fiindcă priveste lucrurile din unghiul greșit.
Întrebare întrebătoare: de ce în supermarketurile din România aceleași produse ar trebui să coste mai puțin decât la Bruxelles? Nu cumva salariile în România ar trebui să crească astfel încât să ajungă la fel ca la Bruxelles, încât să ne permitem prețuri firești ca la Bruxelles?
Paradoxul este că în acest an comemorăm deja 35 de ani de la contrarevoluția burgheză din decembrie 89, de când România a involuat de la orânduirea socialistă superioară înapoi la orânduirea capitalistă inferioară. Și, deși cozile de topor ale imperialismului, în frunte cu doina cornea, rațiu, coposu și alți mincinoși promitrau marea cu sarea și multul cu pământul și ne-au pristit să credem că în capitalusm ne va fi mai bine, uite că după 3 decenii și jumătate de capitalism exploatator, tot nu suntem în rândul lumii și nu avem nici salarii, nici putere de cumpărare și implicit nici nivel de trai la fel de ridicat ca în Germania și alte țări europene normale.
În România, majoritatea locurilor de muncă sunt în sectorul privat. Sunt cele mai prost plătite din UE. Burghezia exploatatoare privată plătește cele mai mici salarii din UE, de câteva ori mai mici decât în Germania și alte țări europene normale; prin urmare, este clar că nu Statul, ci burghezia exploatatoare privată este principalul vinovat pentru faptul că în România e rau și pentru cam toate relele din România!
--Avem la tara langa Cluj Napoca o ferma de vaci ,iar fermierul om cu suflet ,a montat la poarta fermai un friugider cu lapte la 2 l;itri = 10 lei , De cate ori sunt in zona cumpar cate 5-6 flacoane ,si aduc la vecini de la oras,
Dar nebunia este alta ! L-am intrebat cu cat-i plateste colectorul de lapte -procesatorul ?
-- Cu 1 leu /Litrusau 1,5 lei depinde de grsime d-le !!! L-am mai intrebat inca o data ,am crezut ca nu am inteles ,Da d-le atat ! Pai si de ce vinzi la poarta cu 5 lei ?
---Pentru ca,asa se vinde si nu pot sa ,,,sparg Piata !!!