Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Bani degeaba” - experiment social în Germania. 122 de voluntari vor primi, 3 ani, câte 1.200 de euro/lună, fără să facă nimic. Statul vrea să testeze venitul de bază universal

Germania - Foto: Rainer Lesniewski / Alamy / Alamy / Profimedia)

Foto: Rainer Lesniewski / Alamy / Alamy / Profimedia

Proiectul pilot al venitului de bază universal începe în Germania, în sfârșit. Cum va schimba suma de 1.200 de euro (nemunciți) viața unui om pe durata a 3 ani? Aceasta este chestiunea studiată în intervalul propus. Peste 2 milioane de persoane se înscriseseră pentru a participa, doar 122 au fost selectate.

Care sunt repercusiunile asupra vieții cotidiene atunci când o persoană dispune lunar de 1200 de euro extra? După un lung proces de selecție, venitul universal de bază va fi oferit unor „candidați" ce provin din medii sociale similare, categoria principală fiind persoanele single 21-40 ani.

Startul a fost dat la data de 1 iunie, inițiatorii proiectului fiind asociația Mein Grundeinkommen, împreună cu experți de la Institutul German de Cercetări Științifice și Institutul Max Planck.

Pe baza unor chestionare de completat la fiecare 6 luni, cercetătorii vor monitoriza schimbările concrete survenite în viața participanților: profesia, finanțele, contactele sociale și familia, până la chestiuni de ordin fizic - pentru evaluarea nivelului de stres se vor analiza și probe de păr.

Studiul se dorește să fie o contribuție pertinentă la cercetările privind venitul de bază universal: conform inițiatorului studiului, Michael Bohmeyer, se va observa și modul în care participanții vor face uz de noua „libertate" în folosul comunității.

Până acum, studiile din domeniu s-au limitat la persoanele din medii sociale precare - iar acest venit universal nu e menit a fi un ajutor social, ci „o investiție universală în dezvoltarea întregii societăți". De această dată se vor analiza efectele asupra clasei medii, iar dacă acestea sunt pozitive, vor urma alte studii pentru finanțarea unui grup mai mare de participanți.

Proiectul este finanțat din donații private. La nivel politic, dezbaterea are o anumită vechime, însă (deocamdată) ideea nu beneficiază de sprijinul majorității parlamentare.

Aproximativ 50% din populația germană agreează principiul, însă crede că suplimentul lunar ar reduce productivitatea și nu ar genera schimbări majore în viața unui individ, acestea fiind și concluziile studiului efectuat în Finlanda (2018-2020): participanții au fost mai fericiți, însă au rămas în general șomeri. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult