Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Lecția pe care trebuie să o învețe românii: un oraș cu mai puține mașini aduce mai multe beneficii oamenilor. Primarul e doar un facilitator, nu neapărat omul care le rezolvă pe toate sau prințul pe cal alb - Grațian Mihăilescu

Calea Victoriei pietonală. Foto: Inquam Photos / George Călin

 Foto: Inquam Photos / George Călin

Cele mai multe dintre orașele europene nu au fost proiectate pentru mașini. Străzile lor au fost cândva un loc pentru o mulțime de activități umane variate: muncă, comerț, socializare sau joacă, iar deplasarea din punctul A în punctul B, altfel decât pe jos, reprezenta o mică parte din acest amestec, se arată într-un reportaj realizat de The Guardian. Totul s-a schimbat odată ce mașinile au început să fie tot prezente pe drumurile europene. După anii ‘50 străzile au început să fie destinate traficului, iar asta a făcut ca orașele să se schimbe radical. Așa s-a ajuns ca orașele din Europa să se transforme în orașe pentru mașini, nu pentru oameni. Numai că în ultimii ani lucrurile încep să se schimbe din nou, situația fiind determinată de nevoia urgentă de a reduce poluarea aerului și de a combate criza climatică, precum și de dorința locuitorilor de a recupera orașele ca locuri plăcute în care să locuiască locuit. Nu există însă o rețetă standard anume pentru ca un oraș să devină un loc unde cetățeanul, nu mașina, are prioritate, spune Grațian Mihăilescu într-un interviu pentru Republica. Acesta a fondat Urbanize Hub, o comunitate globală de experți pasionați de dezvoltarea orașelor într-un mod sustenabil și inteligent. 

Grațian Mihăilescu la o conferință despre orașe. Foto: urbanizehub.ro

- Care e procesul prin care se poate transforma un oraș pentru mașini într-un oraș pentru oameni? 

Nu există o rețetă anume. E vorba de deschidere din partea administrației, dar și de campanii de advocacy din partea societății civile. E nevoie de proiecte pilot care să facă lumea să înțeleagă și să conștientizeze de ce un oraș cu mai puține mașini aduce mai multe beneficii: ne uităm la Calea Victoriei care probabil la un moment dat va deveni pietonală. Ce beneficii avem? Oamenii sunt mai fericiți că se plimbă și socializează, cei care dezvoltă business-uri în zonă prosperă, culoare multă, muzică, parcă e o sărbătoare. Cum ar fi să fie sărbătoare tot timpul? 

- Care sunt pașii necesari pentru a face un oraș să fie verde? 

Tu vrei rețete că e mai simplu, dar eu nu pot să ți le dau. Fiecare oraș are specificul lui și cumva conceptul de oraș verde trebuie adaptat pentru specificitatea fiecărui oraș și a spațiilor care există deja. E vorba de planificare urbană, de regenerare urbană, de mobilitate alternativă, de eficiența energetică a clădirilor, de implicarea cetățenilor pentru a veni cu soluții, de design urban, de deșeuri, de industria și economia unui oraș și cât de deschis este mediul privat în a implementa politici verzi în acțiunile lor. Toate acestea contribuie la un oraș verde. Doar că problema generală a orașelor este că nu au date. Ca orice diagnostic pe care-l pui la un bolnav, tu trebuie să faci niște analize și să vezi de ce are nevoie corpul acelui om ca să devină sănătos. La fel este și cu orașul. Trebuie să faci o analiză și o diagnoză. Pentru a începe să pregătești unele soluții. Doar că la noi nu poți diagnostica orașele, pentru că nu au date. Câte mașini sunt într-un oraș? Cât de mult poluează acele mașini? Câte clădiri poluează și care e cifra CO2, eliberată de clădiri? Ce impact au deșeurile asupra mediului? Cât de mult poluează agenții economici? Când aflăm răspunsul la aceste întrebări, în date, lunar, anual, atunci putem veni cu soluții sistemice. Până atunci facem așa lucruri după ureche și cum credem noi, unii specialiști, că ar fi bine. 

- Care sunt cele mai bune exemple din Europa de orașe care au devenit mai prietenoase cu oamenii decât cu mașinile și ce ar trebui să învățăm din dezvoltarea lor?

Cred că fiecare om care a ieșit afară și a vizitat unele orașe europene vede aceste deosebiri. Am fost de curând în Grenoble și mi-a plăcut tare mult, în Barcelona îmi place și lucrăm acolo cu Zona Metropolitană pe unele proiecte. Sunt multe orașe care au devenit mai prietenoase cu oamenii: Viena, Ljubljana, Praga, Brno ca să indic câteva din Centrul Europei, mai aproape de noi. Dar au început să apară și la noi proiecte de genul, iar unele orașe se marchează ca orașe verzi: Brașov. Cluj, Sibiu, Alba Iulia sau Reșița, un oraș care trece printr-un complex proces de regenerare urbană, fiind singurul oraș din România care a reintrodus tramvaiul. Deci încet-încet încep să se miște și la noi lucrurile. După ce vom încheia proiectul M100 pe care îl desfășurăm anul acesta, sunt convins că vom avea alte 10 orașe care se vor marcheta și vor investi în conceptul de oraș verde, oraș sustenabil. 

- Ce înseamnă până la urmă un oraș verde și ce beneficii aduce el comunității?

Un oraș verde este un oraș în care tu, ca cetățean, te simți bine, în siguranță, este un oraș frumos estetic, unde nu ești agasat de poluarea fonică și unde aerul este curat. Unde există biodiversitate, iar infrastructura verde-albastră pune oamenilor la dispoziție spații generoase de petrecere a timpului liber. Unde deșeurile se reciclează și unde mobilitatea alterntivă funcționează. Toate astea fac oamenii mai fericiți și mai bucuroși de orașul în care trăiesc. Și mai sănătoși. 

- Pentru ca un oraș să fie prietenos cu oamenii e nevoie să fie neutru din punct de vedere climatic?

Da, aceasta este noua religie europeană. Climate Neutrality. Și va trebui treptat să o preluăm și noi aici, acasă, în România. Cu cât ne vom adapta mai repede la ea, la nivel politic și de investiții, cu atăt ne vom diferenția față de alte țări. Eu cred că România are capabilitatea de a deveni un centru de inovare pentru țările din Centrul și Estul Europei pe tot ceea ce înseamnă dezvoltarea sustenabilă a orașelor. România este printre puținele țări din lume ce au reușit să crească verde. Mai exact, a înregistrat și o creștere rapidă a PIB-ului, dar și o scădere dramatică a emisiilor de CO2. Ca atare, poate fi un model pentru multe alte țări în curs de dezvoltare.

- E mai importantă o pistă de biciclete sau un spațiu pentru locuri de parcare?

Eu aș spune că e mai important un spațiu pentru oameni, cu verdeață decât o pistă de bicicletă. Nu toată lumea poate folosi bicicleta, dar un spațiu public, dacă este bine gândit, poate fi folosit de toată lumea. Deci mi-aș dori mai mult să văd parcuri decât locuri de parcare. Și locurile de parcare le-aș face în subteran. 

- Care sunt ingredientele în ceea ce privește administrarea unui oraș pentru ca acesta să devină unul al oamenilor, nu al mașinilor?

În primul rând, e nevoie de o viziune comună la care să tragă și administrația, dar și societatea civilă, cât și privatul. Fiecare trebuie să aibă ceva de câștigat din asta. Nu poți să dezvolți un oraș verde, un oraș pentru oameni, fără ca toate părțile să fie implicate în proces. Plus că eu cred ca primarul e doar un facilitator, ne neapărat omul care le rezolvă pe toate sau prințul pe cal alb. Primarul este un facilitator care trebuie să știe cum să angreneze toate energiile și creează sinergii între diferite părți, astfel să creeze un ecosistem. Asta se cheamă guvernanță urbană, adică toată lumea contribuie la dezvoltarea orașului, în diferite stadii și etape ale procesului. Dacă acest ecosistem există și e funcțional, toate celelalte se vor întâmpla ușor: planificare urbană, mobilitate, inovație, mediu, deșeuri. 

- Locuitorii unui oraș destinat mai mult oamenilor și mai puțin mașinilor trebuie să fie parte a schimbării sau doar să asiste la schimbare?

Cum adică să asiste la schimbare? Pai cine e orașul? Noi suntem orașul. Noi schimbăm orașul, prin felul în care ne raportăm la el, cum interacționăm cu el, cât de mult ne pasă de el și cum îl utilizăm. Eu folosesc mai mult metroul sau Uber când mă deplasez. Lucrez pe proiecte de mediu sau urbanism pentru că sunt pasionat de orașe. Dar această pasiune ar trebui să o aibă fiecare locuitor. Există o conexiune cu orașul în care trăiești. Cu cât acea conexiune e mai puternică, cu atât orașul poate fi modelat de acțiunile tale, ca cetățean, ca locuitor al unui cartier, ca om. Bineînțeles e importantă și administrația și felul cum planifică dezvoltarea sau politicile locale. Dar la fel de important este felul cum percepem orașul în care trăim și cum ne raportăm la el. De aceea ar fi bine să ne gândim și să ne întrebăm: noi ce facem pentru orașul în care trăim, pe care-l iubim?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Prin anii 90 biroul președintelui primea cereri pentru butelii de aragaz... Așa că...
    • Like 1
  • Daca Europa va supravietui conflictului cu Rusia (si nu e deloc clar ca va supravietui, la anul SUA e probabil sa aiba un nou presedinte care sa opreasca ajutorul militar contra Rusiei...), in cateva decenii (putine - vreo 4-5) se va confrunta cu o prabusire demografica fara precedent in istoria recenta. Astea sunt efectele politicilor autiste ale elitelor europene: suicid civilizational.
    Nu are rost sa scriu "atentie ce votati duminica", intrucat in Romania nu exista miscari politice serioase care sa sprijine supravietuirea. Cel putin nu deocamdata.
    • Like 1
    • @ haim_mononucleozovici
      Valentin check icon
      Declinul este peste tot în lume, nu doar în Europa. La noi mai mult ca la alții, dar tendița este generală. E foarte posibil să fie și un mecanism natural. Suntem o planetă suprapopulată și deja căutăm locuri prin alte părți ale Universului. Animalele au un simț natural prin care populează planeta și mecanisme de reglare specifice. Noi le-am pierdut. Sau nu? Poate că nici nu știm că le avem.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Mhai Nai check icon
      Peste tot...not really! Tarile in curs de dezvoltare se dezvolta si demografic.
      • Like 0
  • E interesant de urmărit cum se pregătește terenul pentru implementarea Green Deal. Să nu fim luați prin surprindere... Măsurile sunt deja în plină implementare: costul parcărilor crește amețitor, încep să apară benzi dedicate pentru transportul în comun, sunt planuri pentru extinderea magistralelor de metrou, deci se marșează pe dezvoltarea transportului public. Reciclarea a fost demarată cu programul Returo, restul gunoiului se colectează separat, cel puțin în fracție umedă și uscată. Deloc timid, lucrurile sunt în derulare. Clădirile sunt anvelopate prin tot felul de programe, derulate de ani de zile, pentru economii la încălzire.
    Ideea că orașele nu au fost proiectate pentru mașini este doar parțial adevărată. Cartierele vechi ale orașelor sunt într-adevăr improprii pentru traficul mașinilor, însă arterele noi au fost gândite, încă de acum 50 de ani pentru trafic intens, având cel puțin două sau trei benzi pe sens.
    Ce urmează? Pentru că nimeni nu va renunța ușor la confortul deplasării cu mașina proprie, probabil vor urma interdicții/taxe din ce în ce mai mari pentru circulația mașinilor personale în centrele orașelor, costuri și mai mari pentru parcare, interzicerea autovehiculelor sub anumite norme de poluare etc. Mașina personală va deveni un lux pe care nu și-l va mai permite oricine. Ce o să mai fie? Taxa pe emisiile de carbon o să ne lovească la toate categoriile de bunuri. Abia atunci ne va lovi tristețea maximă. Sper să nu fie o taxă și pe faptul că expirăm CODOI (cum spunea coana Lenuța).
    • Like 0
  • RazvanP check icon
    "Trebuie" pentru că...? Cine decide ce "trebuie" peste capetele cetățenilor? De ce "trebuie" mai mult în Europa, un continent mic și insignifiant dar ce să vezi, nu trebuie în America sau Asia?
    • Like 3
  • Mihai check icon
    Saptamana asta se pare ca este ziua si articolul de propaganda progresista, probabil platita cu fonduri UE prin care se doreste spalarea pe creier a votantilor cu ineptiile de ecologiste care constituie noua religie propovaduita in UE. Lumea deja incepe sa simta scaderea nivelului de trai cauzat de cresterea costurilor rezultate din implementarea unor astfel de ineptii. Resita este un bun exemplu de dat dupa ce toata industria a fost distrusa iar populatia este la jumatate din ceea ce a fost inainte de 90. Daca continuam pe aceasta cale, acolo ne intreptam dupa care se vor lauda astfel de persoanje cu verdele in gura ce mare lucru au reusit dupa care se mira ce rezultate vor iesi la alegerile de duminica. Romanii oricum nu vor sa se intoarca la situatia de pe vremea comunismului, sa piarda drepturi si libertati sub manipularea ca se salveaza planeta.
    • Like 2
    • @ Mihai
      Deja suntem ,dependenti de auto . Nu inteleg ce vrea sa ne transmita autorul ?
      Sunt curios cu ce fel de masina germana , se deplaseaza autorul articolului ?
      Intrebare valabila si pentru ,,ultra nationalistii de la aur si sos , care injura si blestema ,UE pe la toate posturile tv.., cu ce fel de masini germane isi plimba ,,fizicul ,?
      • Like 0
    • @ Mihai
      Mhai Nai check icon
      Ai gresit pagina. Retrograzii erau la prima usa pe stanga.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult