Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cel mai mare șantier de infrastructură din România: reconstrucția căii ferate Sighișoara-Brașov. A fost adus primul utilaj de forare, o „cârtiță” care va săpa tunelurile cu o viteză de 15 metri/zi

santier - CF

Foto: captura StirileProTV

Pe cel mai complex șantier de infrastructură din ultimii 33 de ani în România, cel de reconstrucție a căii ferate Sighișoara-Brașov, tronson ce face parte din coridorul feroviar Rin-Dunăre, a fost adus primul utilaj de forare, o „cârtiță” care va săpa tunelurile cu o viteză de 15 metri/zi. 

Lucrările prevăzute sunt impresionante: două tuneluri noi cu lungimea de 5, respectiv 7 kilometri cu galerii duble, alte trei tuneluri cu galerii comune, un viaduct de 1700 de metri și zeci de mii de metri liniari de piloți forați, potrivit Pro Infrastructura.

Constructorul așteaptă încă alte trei utilaje de forare care vor săpa cele mai lungi tuneluri feroviare din țară de până acum. 

Cu toate acestea, ministrul transporturilor a amenințat că va rezilia contractul, nemulțumit de ritmul lucrărilor, potrivit ȘtirileProTV.

Lucrările au început în 2020 și au fost executate în proporție de doar 20%. Constructorul a solicitat o actualizare a prețurilor, având în vedere scumpirile din ultimii ani. 

Tunelurile ar putea fi finalizate în 2027, spune constructorul, firma Aktor, din Grecia, iar distanța pe cale ferată între Brașov și Sighișoara s-ar putea parcurge într-o oră și jumătate.

Tronsoanele Brașov-Apața și Cața-Sighișoara, respectiv Apața-Cața sunt modernizate de Asocierea RailWorks, formată din Alstom, Arcada, Aktor, Euroconstruct Trading 98.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Felicitari ,pentru un articol de mare interes si important pentru societate si economie . Poate asa se vor ,,mai aerisi soselele noatre de tyrurile numeroase care transporta marfa ..ERa si timpul pentru o schimbare majora in infrastructura cailor ferate. . Daca tot se vorbeste de masini electrice , ar fi o varianta buina pentru transport marfa pe calea ferata electrificata , si oamenii cu masini electrice Poate asa se va rezolva partial problema incalzirii globale ..
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult