Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Suntem în „deceniul autostrăzilor”, tocmai acum, când nu mai credem că vor fi făcute

Șantier autostrada

Foto: Inquam Photos/ George Călin

Greu s-au urnit multe dintre proiectele majore de autostrăzi din România. Atât de greu, încât nici nu ne vine să mai credem în termenele de realizare avansate.

Atât de greu, încât acum vedem o grămadă de articole de presă despre antreprenorul român care livrează la termen, iar uneori înainte de termen unele bucăți de autostradă, linii de centură și alte elemente de infrastructură. Faptul că o companie românească își face treaba în construcția de autostrăzi, drumuri expres sau linii de centură, uneori chiar mai bine și mai repede decat alte grupuri internaționale de pe piață a ajuns să fie o știre. 

Atât de mare este complexul de inferioritate acumulat în noi, atunci când vine vorba de infrastructură. Atât de mult am ajuns să credem, în peste 30 de ani, că în Romania nu se poate, încât să ne minunăm că cineva își face treaba și își respectă termenele.

Perioada 2022 – 2030 se prefigurează a fi cea mai efervescentă în ce privește terminarea unor autostrăzi și drumuri expres. Acesta poate fi „deceniul autostrăzilor”. Desigur, ar trebui să urmeze „deceniul spitalelor” și multe alte laturi de dezvoltare, în care multă lume nu mai crede.

Mă uit ce îmi spun prieteni de-ai mei atunci când readuc în vedere darea în folosință a marilor autostrăzi pe care le așteptăm:

  • unii se întreabă dacă, în viața asta, vor apuca să treacă peste Carpați pe o autostradă din România. Planificarea actuală arată că în 4 ani ar trebui să se întâmple asta.

Conform site-ului 130km.ro:

  • în 2023 e în plan deschiderea a 80 de km de autostradă, pe A3 în Transilvania și pe A0, în jurul Capitalei.
  • în 2024, sunt așteptate primele inaugurări pe A7, între Ploiești-Buzău și pe unele segmente dintre Buzău și Focșani.
  • în 2026 este planificat ca de la Ploiești la Pașcani să se circule doar pe autostradă.
  • în 2027, cum indicam mai sus, ar trebui ca pe Sibiu – Pitești să se circule pe autostradă.
  • Pot înțelege scepticismul multora dintre noi. Pe undeva îl am și eu, pentru că și eu mă întreb dacă vom reuși toate acestea. 

Pot înțelege scepticismul multora dintre noi. Pe undeva îl am și eu, pentru că și eu mă întreb dacă vom reuși toate acestea.

Un prieten din imobiliare povestea recent cum, cu câteva zile înainte de inaugurarea metroului Drumul Taberei din București, prețurile în cartier nu crescuseră mai deloc. Atât de mult lumea nu credea că e posibil. Și abia după inaugurarea efectivă, în următoarele 1-2 luni s-au văzut creșteri de preț la apartamentele de pe traseu.

Ne-am învățat unii pe alții să nu credem în noi.

Dacă suntem la egalitate cu Portugalia în privința PIB-ului pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare conform Eurostat, noi ne apucăm să vorbim despre ce plaje și ce turism au portughezii. Și ce autostrăzi. Cumva, ghinionul nostru fiind acela că Bucureștiul, Clujul sau Constanța nu au deschidere la Atlantic și n-ai ce să mai faci.

Dacă îi spui acum cuiva că Bacăul are un potențial de dezvoltare pe următorii 10 ani, ori că Suceava sau Focșaniul devin mai bine poziționate pentru următorul deceniu, s-ar putea să îți spună că nu crede. Așa cum nu a crezut nici în inaugurarea metroului Drumul Taberei, decât atunci când s-a suit în el.

Oare cum am lua deciziile de investiții dacă am crede în realizarea unei mari părți din aceste lucruri? Cum am investi mai departe la Bursa de Valori București, cum am investi în imobiliare și ce proiecte private am derula mai departe în România?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ion check icon
    Eu le așteptam acum 10 ani. De acum în colo nu mă mai interesează decât în măsura în care facilitează transportul de mărfuri. Când vom termina noi principalele autostrăzi cuvântul de ordine va fi transportul în comun și feroviarul.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon