Din 24 de copii care începeau școala în 2005, doar 10 au ajuns să promoveze examenul de bacalaureat. O statistică îngrijorătoare și consecințele ei

Foto: Inquam Photos/Bogdan Dănescu

În anul 2005, începeau școala 226.324 de copii. 12 ani mai târziu, în 2017, doar 86.813 reușeau să promoveze examenul de Bacalaureat. Dacă ar fi să călătorim în timp și să privim la o clasă cu 24, apoi să ne întoarcem în prezent și să vedem ce s-a întâmplat cu ei, am observa că doar 10 au reușit să ia Bacul, în timp ce 2 s-au înscris la școala profesională, care nu se finalizează prin examen de Bacalaureat.

Cifrele care arată că peste 58% din copiii dintr-o generație nu ajung până la examenul de maturitate și, dacă ajung, nu reușesc să îl promoveze, apar într-o analiză publicată recent de Departamentul de Educație al Coaliției pentru Dezvoltarea României, care are la bază informații de la Ministerul Educației și UNICEF.

În loc să îi ridice pe copii spre împlinirea potențialului lor, școala românească îi pierde, spun datele, care se corelează cu locul ocupat de România la testările PISA, dar și cu numărul mare al adolescenților și tinerilor care nu își găsesc locul în societate.

Testele PISA reprezintă un instrument standardizat, recunoscut la nivel internațional, care măsoară la intervale regulate de timp competențele în materie de matematică, știință și citire ale elevilor de 15 ani. Pentru fiecare domeniu, scorurile sunt defalcate pe 6 nivele de competență, iar elevii care obțin un scor sub nivelul 2 sunt considerați analfabeți funcțional, adică lipsiți de abilitățile minime necesare pentru a funcționa optim în societate. La ediția din 2015 au participat peste 72 de țări, de la SUA la Kazhstan ori Trinidad-Tobago, iar România s-a clasat pe locul 44, sub toate statele din UE. Și mai grav decât atât, dacă la nivel european media copiilor cu rezultate foarte slabe, aflați în zona analfabetismului funcțional, este de aproximativ 20%, în România aceasta este de aproape 40%. În ceea ce privește media numărului de elevi aflați la nivelurile superioare (5 sau 6) la matematică, de exemplu, este de 10,5%, în România, ea este de 3,3%.

În dezvoltarea potențialului copiilor și tinerilor stă potențialul de inovare și dezvoltare economică a unei țări. Și nu este de mirare că datele Comisiei Europene relevă că România este „un stat inovator modest, ce înregistrează cele mai slabe performanțe din Uniune în acest domeniu (aproximativ 31% din media UE), potrivit tabloului de bord privind inovarea pentru 2018 Totodată, ea este țara ce a înregistrat un declin important în performanțe comparativ cu 2010, înregistrând o scădere de aproximativ 15% a indexului de inovare”.

Perspectivele nu sunt încurajatoare, având în vedere cât de puțini tineri cu competențe înalte are România și cât de mulți dintre aceștia pleacă din țară, la facultăți și firme de top din state mai prospere. Și cât de mulți tineri părăsesc timpuriu școala, insuficient pregătiți, și nu își găsesc locul în societate.

Statisticile Eurostat despre tinerii care NEET cu vârste între 15 și 24 de ani (n.r. - not in education, employment or training sau în românește, care nu sunt la școală sau într-o formă de training, dar nici angajați) arată că România depășește UE și la acest capitol - 14,5%, în comparație cu 10,4%. 

În toamna anului trecut, un studiu al Băncii Mondiale arăta că, în viitor, nou - născuții din România de astăzi vor avea o productivitate de doar 60% când vor crește față de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educație și sănătate de o calitate adecvată. „Fără investiții inteligente în capitalul uman, România riscă să condamne generațiile viitoare la sărăcie”, avertiza atunci Banca Mondială. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp