Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Din 24 de copii care începeau școala în 2005, doar 10 au ajuns să promoveze examenul de bacalaureat. O statistică îngrijorătoare și consecințele ei

Rezultate Bac

Foto: Inquam Photos/Bogdan Dănescu

În anul 2005, începeau școala 226.324 de copii. 12 ani mai târziu, în 2017, doar 86.813 reușeau să promoveze examenul de Bacalaureat. Dacă ar fi să călătorim în timp și să privim la o clasă cu 24, apoi să ne întoarcem în prezent și să vedem ce s-a întâmplat cu ei, am observa că doar 10 au reușit să ia Bacul, în timp ce 2 s-au înscris la școala profesională, care nu se finalizează prin examen de Bacalaureat.

Cifrele care arată că peste 58% din copiii dintr-o generație nu ajung până la examenul de maturitate și, dacă ajung, nu reușesc să îl promoveze, apar într-o analiză publicată recent de Departamentul de Educație al Coaliției pentru Dezvoltarea României, care are la bază informații de la Ministerul Educației și UNICEF.

În loc să îi ridice pe copii spre împlinirea potențialului lor, școala românească îi pierde, spun datele, care se corelează cu locul ocupat de România la testările PISA, dar și cu numărul mare al adolescenților și tinerilor care nu își găsesc locul în societate.

Testele PISA reprezintă un instrument standardizat, recunoscut la nivel internațional, care măsoară la intervale regulate de timp competențele în materie de matematică, știință și citire ale elevilor de 15 ani. Pentru fiecare domeniu, scorurile sunt defalcate pe 6 nivele de competență, iar elevii care obțin un scor sub nivelul 2 sunt considerați analfabeți funcțional, adică lipsiți de abilitățile minime necesare pentru a funcționa optim în societate. La ediția din 2015 au participat peste 72 de țări, de la SUA la Kazhstan ori Trinidad-Tobago, iar România s-a clasat pe locul 44, sub toate statele din UE. Și mai grav decât atât, dacă la nivel european media copiilor cu rezultate foarte slabe, aflați în zona analfabetismului funcțional, este de aproximativ 20%, în România aceasta este de aproape 40%. În ceea ce privește media numărului de elevi aflați la nivelurile superioare (5 sau 6) la matematică, de exemplu, este de 10,5%, în România, ea este de 3,3%.

În dezvoltarea potențialului copiilor și tinerilor stă potențialul de inovare și dezvoltare economică a unei țări. Și nu este de mirare că datele Comisiei Europene relevă că România este „un stat inovator modest, ce înregistrează cele mai slabe performanțe din Uniune în acest domeniu (aproximativ 31% din media UE), potrivit tabloului de bord privind inovarea pentru 2018 Totodată, ea este țara ce a înregistrat un declin important în performanțe comparativ cu 2010, înregistrând o scădere de aproximativ 15% a indexului de inovare”.

Perspectivele nu sunt încurajatoare, având în vedere cât de puțini tineri cu competențe înalte are România și cât de mulți dintre aceștia pleacă din țară, la facultăți și firme de top din state mai prospere. Și cât de mulți tineri părăsesc timpuriu școala, insuficient pregătiți, și nu își găsesc locul în societate.

Statisticile Eurostat despre tinerii care NEET cu vârste între 15 și 24 de ani (n.r. - not in education, employment or training sau în românește, care nu sunt la școală sau într-o formă de training, dar nici angajați) arată că România depășește UE și la acest capitol - 14,5%, în comparație cu 10,4%. 

În toamna anului trecut, un studiu al Băncii Mondiale arăta că, în viitor, nou - născuții din România de astăzi vor avea o productivitate de doar 60% când vor crește față de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educație și sănătate de o calitate adecvată. „Fără investiții inteligente în capitalul uman, România riscă să condamne generațiile viitoare la sărăcie”, avertiza atunci Banca Mondială. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • @ Raluca Ion, un editor al unei publicatii trebuie sa stapaneasca foarte bine limba romana.
    "nivele de competență" nu este corect.
    "nivele" este pluralul pentru "nivelă", adica instrumentul cu care se masoara un nivel fizic, cum este polobocul.
    "niveluri" este pluralul pentru nivel, cum este cel despre care vorbiti dumneavoastra.
    • Like 0
  • Aberati. Daca din 24 de copii, ce au inceput in 2005, doar 10 au terminat cu bacalaureat, atunci e de rau? E statistic corect. Ceilalti trebuie sa mearga pe traseul scolilor profesionale, de meserii. Nu au material intelectual pentru bac. Comparati cu cifrele din alte state. Nu e dezastru, e corect sa nu poata mai mult. Ceea ce este incorect este ca au fost desfiintate scolile profesionale si de meserii. Aia, da! Mare KKT.
    • Like 2
  • Daca analizam situatia in detaliu, vom observa ca marea majoritate din 58% care nu au luat bacalaureatul sunt elevi ai asa-numitelor licee tehnologice, "licee" ce au fost candva, nu demult, scoli profesionale. Daca marea majoritate a acestor licee tehnologice ar redeveni scoli profesionale, si sa se implementeze o politica rezonabila de predare a materiilor practice - cu maistrii angajati part-time, care sunt angajati si in economie, sau cu materii predate direct in fabrici (invatamant dual) -, atunci elevii din liceele tehnologice nu ar fi cauze perdute. Pe de alta parte, e si vina parintilor: la scolile profesionale, gradul de inscriere este foarte mic, inclusiv unde se practica invatamantul dual (scoala - agent economic), multi elevi alegand drumul inchis numit liceu tehnologic, in ciuda faptului ca stiu ca nu au nicio sansa la bacalaureat.
    PS. Nu e nicio rusine sa te duci la scoala profesionala, la fel cum a munci nu este nicio rusine. Unde mai pui ca in ziua de azi, sunt multe domenii in care meseriasii castiga semnificativ mai bine decat multi absolventi de facultate (stiu instalatori si sudori care castiga 5000-6000 lei net lunar).
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult

Eric Stab, Engie România

De la ultimele etaje ale clădirii în care se află sediul central al Engie România, când privești pe geam, îți poți imagina ușor o mare de panouri puse la muncă să capteze razele soarelui. „La finalul zilei, energia cea mai ieftină este energia pe care nu o consumi ”, spune zâmbind spune Eric Stab.

Citește mai mult