Tic-tac! Dacă nu acționăm, ne putem confrunta cu un inamic nemilos și devastator care ar putea schimba societatea așa cum o cunoaștem. Rezistența la antibiotice se ascunde în umbră, pregătită să lovească în orice moment

Foto: Profimedia Images

În timp ce omenirea luptă împotriva forțelor pandemiilor virale, un alt inamic invizibil - rezistența la antibiotice - câștigă teren în tăcere și în mod constant. Posibilitatea înspăimântătoare a unui viitor în care infecțiile bacteriene altădată tratabile devin pandemii de neoprit este mai reală ca niciodată. În secolul al XIV-lea, ciuma bubonică a luat aproximativ 75-200 de milioane de vieți, omorând peste 60% din populația Europei. Datorită interconectării și dependenței de lanțurile globale de aprovizionare societatea modernă este și mai susceptibilă la răspândirea rapidă a infecțiilor, iar rezistența la antibiotice ar putea duce la o pierdere de vieți similară, dacă nu chiar mai mare. Efortul nostru colectiv de a combate pandemia COVID-19 a arătat că omenirea poate face față situației atunci când se confruntă cu un inamic comun. Trebuie să ne îndreptăm acum atenția către amenințarea tăcută a rezistenței la antibiotice. În fața acestei crize iminente, avem de ales. Vom învăța din lecțiile trecutului și vom lua măsurile necesare pentru a ne proteja viitorul, sau vom sta nepăsători în timp ce rezistența la antibiotice devine următoarea pandemie globală? Alegerea ne aparține și timpul să acționăm este acum.

Pentru a înțelege mai bine provocările și a explora ce putem face ca indivizi și colectiv, am avut recent oportunitatea de a discuta problema cu microbiologul Laura Piddock, directorul științific al Parteneriatului Global de Cercetare și Dezvoltare în domeniul Antibioticelor (organizație non-profit) și Profesor Emerit la Universitatea din Birmingham din Marea Britanie. Laura este în avangarda luptei împotriva rezistenței la antibiotice, iar cercetările sale au identificat strategii pentru a spori eficacitatea antibioticelor cu spectru larg în tratarea infecțiilor bacteriene la oameni și animale, inhibând mecanismele care duc la rezistența la antibiotice. Am discutat cu Laura despre importanța utilizării adecvate a antibioticelor, pericolele rezistenței și măsurile urgente care pot fi luate pentru a aborda această problemă. Într-un videoclip însoțitor, telespectatorii pot auzi direct de la Laura despre pericolele rezistenței la antibiotice și importanța luării măsurilor pentru a proteja sănătatea publică.

Laura subliniază că abordarea rezistenței la antibiotice necesită o abordare multiplă și colaborarea dintre diferitele părți din societate este vitală. Guvernele, companiile farmaceutice, instituțiile de cercetare, profesioniștii din domeniul sănătății și cetățenii trebuie sa lucreze la unison să evite următoarea criza de sănătate majoră.

Ce este rezistența la antibiotice?

Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile evoluează și devin imune la antibioticele care înainte le ucideau. Asta înseamnă că atunci când cineva se infectează cu bacterii rezistente la antibiotice, antibioticele obișnuite nu mai funcționează, făcând dificilă tratarea infecției.

Cine este afectat de rezistența la antibiotice?

Rezistența la antibiotice este o problemă în creștere care amenință fiecare categorie demografică și regiune a lumii, provocând moartea a aproximativ 700.000 de persoane anual, 80% dintre decesele cauzate de septicemie fiind de origine bacteriană. În România, infecțiile rezistente la antibiotice provoacă aproximativ 5.000 de decese în fiecare an. De exemplu, Klebsiella pneumoniae este un tip de bacterie care se găsește frecvent în intestinul uman și este de obicei inofensivă atunci când rămâne în intestin. Dacă pătrunde în alte părți ale corpului, cum ar fi plămânii, tractul urinar sau fluxul sanguin, Klebsiella pneumoniae poate cauza infecții precum pneumonie, infecții urinare și sepsis. Klebsiella pneumoniae este, de asemenea, cunoscută pentru capacitatea sa de a dezvolta rezistență la mai multe antibiotice, ceea ce face tratamentul dificil. În România, în 2017, 22,5% din izolații cu Klebsiella pneumoniae s-au dovedit a fi rezistenți la carbapeneme, o clasă puternică de antibiotice folosită ca ultimă linie de apărare (includ imipenem/cilastatin (Primaxin), meropenem (Merrem), ertapenem (Invanz), doripenem (Doribax)). Aceasta este a treia cea mai mare proporție din UE, și deși a scăzut față de 2016 (31,4%), a fost recunoscută ca prioritate de guvernul României, iar începând cu noiembrie 2018, au fost luate măsuri pentru a monitoriza implementarea unei strategii naționale de combatere a rezistenței antimicrobiene. Cu toate acestea, aceste strategii sunt inutile fără participarea tuturor actorilor implicați. Utilizarea oricărui antibiotic poate duce la consecințe nedorite, inclusiv afectarea microbiomului corpului, care poate cauza diaree de exemplu, precum și dezvoltarea rezistenței la antibiotice. Anumite grupuri de oameni sunt deosebit de vulnerabili: persoanele imunocompromise, vârstnicii și sugarii sunt supuși unui risc crescut, deoarece sistemul lor imunitar este mai puțin capabil să combată infecțiile bacteriene. În plus, pacienții supuși intervențiilor chirurgicale, cei care sunt bolnavi de cancer, cei cu boli cronice neuronale, lucrătorii din domeniul sănătății și persoanele care se recuperează după arsuri grave, cum a fost cazul victimele incendiului din clubul Colectiv, sunt mai expuși la bacteriile rezistente la antibiotice, care sunt mult mai comune în spitale (infecții nosocomiale).

Ce ar trebui să facă guvernele?

Supravegherea globală a rezistenței la antibiotice este un aspect critic al acestei lupte. Guvernele ar trebui să păstreze legătura cu privire la crizele de sănătate, indiferent de relațiile politice. De asemenea, trebuie să promulge legislație pentru a da putere profesioniștilor din domeniul sănătății să monitorizeze apariția și răspândirea bacteriilor rezistente. Astfel, aceștia pot înțelege mai bine modelele de rezistență și pot implementa strategii specifice pentru a încetini dezvoltarea acesteia. În plus, guvernele ar trebui să investească în cercetare și dezvoltarea de noi antibiotice și tratamente alternative pentru infecții. De asemenea, ar trebui să promoveze utilizarea responsabilă a antibioticelor prin impunerea regulamentelor privind prescripția și vânzarea acestora, precum și prin creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la riscurile utilizării necorespunzătoare a antibioticelor. În cele din urmă, cooperarea și coordonarea internațională sunt cruciale pentru a aborda provocarea globală a rezistenței la antibiotice. Prin colaborare, țările pot împărtăși cunoștințe și resurse pentru a dezvolta soluții eficiente și a preveni răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice peste hotare.

Ce ar trebui să facă cei care fac antibiotice (non-profit sau companii farmaceutice)?

Prin investiții în cercetare și dezvoltare, aceste firme pot stimula crearea de soluții inovatoare pentru a aborda această problemă în creștere. Dezvoltarea de noi antibiotice, în special a celor care vizează bacteriile rezistente la antibiotice, este esențială pentru a menține eficacitatea arsenalului nostru medical. În plus, explorarea opțiunilor alternative de tratament, cum ar fi terapia cu fage și peptidele antimicrobiene, poate oferi instrumente valoroase în lupta împotriva agenților patogeni rezistenți. În această luptă, angajamentul organizațiilor non-profit precum și a industriei farmaceutice în cercetare, colaborare și inovare joacă un rol crucial în definirea capacității noastre de a aborda amenințarea rezistenței la antibiotice.

Ce ar trebui să facă profesioniștii din domeniul sănătății?

Profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să fie atenți în prescrierea antibioticelor doar atunci când este necesar și să ofere pacienților îndrumări clare privind utilizarea lor adecvată. Acest lucru include explicarea importanței finalizării cursului prescris de antibiotice, chiar dacă simptomele se ameliorează înainte de terminarea tratamentului. O pregătire regulată și oportunități de educație continuă pot ajuta la asigurarea faptului că furnizorii de îngrijire medicală au cunoștințele și abilitățile necesare pentru a aborda eficient provocarea rezistenței la antibiotice. Alegerea de antibiotice în regim personalizat pe bază de teste de susceptibilitate bacteriană (antibiograme) sunt esențiale în combaterea rezistenței la antibiotice; dezvoltarea de teste de diagnosticare rapidă poate ajuta la accesibilitatea mai largă a rețetelor personalizate. Măsurile de prevenire și control al infecțiilor sunt cruciale pentru minimizarea răspândirii bacteriilor rezistente la antibiotice, în special în mediile medicale, cum ar fi spitalele, unde indivizii vulnerabili sunt mai susceptibili la infecții. Spitalele pot deveni focare de bacterii rezistente, ceea ce subliniază necesitatea respectării stricte a protocoalelor de prevenire și control al infecțiilor.

Ce pot face organizațiile publice?

Organizațiile de sănătate publică ar trebui să continue să educe publicul cu privire la utilizarea responsabilă a antibioticelor și importanța respectării planurilor de tratament prescrise. Campaniile de conștientizare publică și din școli sunt esențiale în informarea cu privire la utilizarea adecvată a antibioticelor și riscurile asociate utilizării lor greșite. Aceste campanii ar trebui să atragă un public larg, utilizând diferite platforme, cum ar fi rețelele de socializare, televiziunea, radio-ul și presa scrisă, pentru a transmite mesajul în mod eficient. Dezvoltarea unei culturi de utilizare responsabilă a antibioticelor poate contribui semnificativ la reducerea prevalenței bacteriilor rezistente la antibiotice.

Ce pot face eu, cetățeanul de rând?

Cetățenii obișnuiți joacă, de asemenea, un rol vital în reducerea răspândirii bacteriilor rezistente la antibiotice. Asigurarea utilizării responsabile a antibioticelor este un prim pas crucial. Acest lucru înseamnă utilizarea antibioticelor doar atunci când sunt recomandate de un profesionist din domeniul sănătății și respectarea cu strictețe a dozei și duratei prescrise. În plus, oamenii trebuie să reziste tentației de a se automedica sau a împrumuta antibiotice cu alții, deoarece utilizarea greșită poate accelera dezvoltarea rezistenței. Practicile bune de igienă, cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor și stocarea alimentelor într-un mediu adecvat, sunt indispensabile în prevenirea răspândirii infecțiilor. Cetățenii pot reduce și mai mult riscul de infecții rezistente la antibiotice prin căutarea vaccinărilor și menținerea programelor de imunizare la zi împotriva bolilor cauzate de bacterii, cum ar fi vaccinurile împotriva pneumoniei sau meningitei. De asemenea, eliminarea adecvată a antibioticelor este esențială în combaterea rezistenței la antibiotice. Antibioticele neutilizate ar trebui returnate farmacistului pentru eliminarea sigură, în loc să fie aruncate în coșurile de gunoi sau la toaletă sau chiuvetă, deoarece acest lucru poate contamina apele și contribui la dezvoltarea bacteriilor rezistente.

Pe măsură ce bacteriile continuă să evolueze și să se adapteze la arsenalul nostru de antibiotice, vom întâmpina noi provocări globale. Este crucial să recunoaștem urgența situației și să luăm măsuri decisive pentru a preveni o catastrofă globală. Prin asumarea responsabilității pentru acțiunile noastre și lucrând împreună, putem influența semnificativ lupta împotriva rezistenței la antibiotice și putea să protejăm eficacitatea acestor medicamente salvatoare de vieți pentru generațiile viitoare. Dacă nu acționăm, ne putem confrunta cu un inamic nemilos și devastator care ar putea schimba societatea așa cum o cunoaștem. Istoria are o modalitate de a se repeta, iar rezistența la antibiotice se ascunde în umbră, pregătită să lovească în orice moment; alegerea ne aparține și timpul pentru acțiune este acum. Tic-tac! Tic-tac!

URMĂRIȚI MAI JOS INTERVIUL CU LAURA PIDDOCK:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp