Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

De ce o temperatură ambientală de 37 de grade Celsius este mare, din moment ce tot atât are și corpul uman?

Caldura mare

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Avem azi o întrebare interesantă primită de la un membru plin de curiozitate și interes pentru știință al comunității pe care am creat-o: de ce o temperatură ambientală de 37 de grade Celsius este considerată mare, dacă temperatura normală a corpului este cam tot pe acolo?

Excelentă întrebare. Temperatura normală a corpului uman este între 36.5 și 37.5 grade Celsius. Ea este menținută prin procese active și nu are voie să se abată de la aceste limite decât în situații speciale – ce e peste se cheamă febră și reprezintă un mecanism de apărare împotriva infecțiilor, ce e sub se cheamă hipotermie și nu reprezintă niciun mecanism de apărare, ci pur o stare patologică (traume ale hipotalamusului sau alte afecțiuni) sau o imposibilitate de adaptare la mediul înconjurător (temperaturi foarte mici ce nu pot fi compensate). O hipertermie peste 40 de grade Celsius poate fi mortală. O hipotermie sub 35 de grade Celsius, la fel. Corpul trebuie să rămână între valorile normale acceptate.

Dar dacă el are în jur de 37 de grade Celsius, de ce nu ne simțim foarte bine când afară sunt 37 de grade? Ei bine, intervin mai multe probleme. Avem în majoritatea celulelor noastre niște uzine mici de tot, invizibile. Ele se cheamă mitocondrii. Am spus în majoritatea celulelor pentru că hematiile adulte nu au mitocondrii. Aceste organite celulare sunt răspunzătoare pentru producția de energie, care în lumea eukariotă se cheamă ATP – adenozin trifosfat. Această moleculă este moneda energetică a lumii vii. În mitocondrii, pe lângă ATP, apă metabolică, CO2, alte substanțe, se produce și… căldură. Această căldură este folosită pentru homeostazia termică, iar când corpul stă bazal la 37 de grade Celsius, lângă el aerul având tot 37 de grade, e nevoie de un schimb termic pentru a elimina surplusul. La o temperatură ambientală egală cu cea a corpului, acesta nu poate pierde excesul de căldură și din această cauză simțim că ne este cald.

Mecanismele de adaptare (pentru a pierde căldura) presupun transpirația, perspirația, vasodilatația, optimizarea îmbrăcăminții, căutarea unor locuri cu temperatură mai mică, scăldarea, așezarea pe o suprafață rece, hidratarea optimă, mâncarea unor alimente reci, adică tot ce ține de procese intrinseci sau de adaptare macro pentru a păstra temperatura la valori fiziologice. Ne folosim inteligența nativă, impregnată în hipotalamus, precum și inteligența dobândită, impregnată în neocortex. Pur și simplu știm când ne e cald și știm ce măsuri să luăm pentru a ne răcori.

Ca o curiozitate suplimentară, să știți că nu tot corpul stă la aceeași temperatură – testiculele au nevoie de 1-2 grade în minus pentru spermatogeneză.

Ca o altă curiozitate, să știți că avem în jur de 37 grade Celsius pentru că e o valoare perfectă – ne oferă protecție de anumite bacterii, virusuri și fungi, respectiv ne optimizează liniile metabolice ca să nu fim nevoiți să mâncăm tot timpul.

Articol publicat pe site-ul autorului, drvasiradulescu.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • nu cred ca i-a raspuns intrebatorului
    sau da?
    • Like 0
    • @ corneliu apostol
      Ba i-a răspuns, dar foarte confuz și inutil complicat. În fond chestiunea e foarte simplă (chiar mă mir că s-a scris un articol despre o asemenea bagatelă). Probabil cel care întreba nu a prea învățat fizica de clasa a zecea și poate că nu face diferența între noțiunile de CĂLDURĂ și TEMPERATURĂ. Temperatura e o mărime de stare a corpurilor, iar căldura este practic o energie (termică) care se cedează sau se primește în cadrul anumitor procese. Corpul uman PRODUCE căldură. Temperatura sa este de aprox. 37 grade Celsius în urma unui permanent echilibru termic cu exteriorul. Dacă se cedează prea multă căldură în exterior, atunci temperatura corpului scade (hipotermie). Dacă se cedează prea puțină, sau dimpotrivă se primește căldură, atunci temperatura sa crește (hipertermie). Dar corpul uman nu se comportă ca un simplu obiect, sau ca o ființă cu sânge rece, care poate să-și modifice temperatura doar prin contactul cu mediul. Omul poate să-și păstreze temperatura prin mecanisme fiziologice care au fost menționate de autor, nu le mai repet. Răspunsul scurt este că prin creșterea sau scăderea căldurii cedate exteriorului temperatura se menține în parametri. La temperatura exterioară de 37 grade Celsius căldura interioară nu se cedează în mod spontan. Asta deoarece 2 obiecte fizice aflate la aceeași temperatură nu fac schimb spontan de căldură. Căldura se cedează de la un obiect mai cald la unul mai rece. Dar omul produce intern căldură și trebuie să o cedeze. Și atunci metabolismul apelează la alte tertipuri: transpirație, vasodilatație etc. Transpirația, de exemplu apare pentru ca prin evaporarea acesteia să se absoarbă căldură. Aceste mecanisme metabolice sunt din ce în ce mai ineficiente pe măsură ce temperatura exterioară e mai mare și ne produc totodată din ce în ce mai mult disconfort. Dacă omul ar fi gol sau sumar îmbrăcat într-un mediu de, să zicem, 25-27 grade Celsius poate că atâta căldură câtă se produce intern, tot atâta se cedează spontan exteriorului și omul se simte perfect confortabil. Dar asta depinde de organism și de starea sa de repaos sau mișcare (la mișcare se produce mai multă căldură). Mai depinde și de îmbrăcăminte, deoarece îmbrăcămintea are rolul să ne izoleze de exterior, deci să diminueze cedarea de căldură. Oricum, cred că ideea e clară acum.
      • Like 2
    • @ Dan Cojocaru
      am prins ideia dar omul intreba de apa calda prin comparatie cu aerul (fierbinte) la aceiasi temperatura, presupun
      si, ca un detaliu , temperatura optima pt baie - in cada - este de cca 37 grade C, iar temperatura optima a podelii, pt mers descult (la piscina , de pilda) este de 28-32 grd C (depinde de tara, ii banuiec pe rusi sau norvegieni de mul mai putin)

      ps , o pedanterie, transpiratia nu are rolul sa "absoarba caldura " zic asta pt ca in restul expunerii v-ati referit la corpul uman, ca subiect!, mai curand asi spus ...sa consume ,
      ps2 mai e ceva cu ventilatia care indeparteaza stratul de aer izolant, si la temperatura corpului practic, de langa corp (sau din blana animalului) si favorizeaza schimbul de caldura (int-un sens sau altul) - cu efecte parsive vara vs iarna, sau sub 37 grade vs peste 37 grade -- ma gandesc ca aici batea intrebatorul (poate)
      • Like 0
    • @ corneliu apostol
      Delia MC Delia MC check icon
      Coeficientul de conductivitate termică a apei. Aerul are mult mai puțin.
      Prin evaporare corpul pierde căldură.
      La piscină merge că temperatura extremităților e mai mică decât cea centrală de 37 ⁰ C.
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro
De ce o temperatură ambientală de 37 de grade Celsius este mare, din moment ce tot atât are și corpul uman?
Text: Vasi Rădulescu/ Voce: Alex Livadaru
sound-bars icon
Dedeman susține inovația în tehnologie