Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

De ce o temperatură ambientală de 37 de grade Celsius este mare, din moment ce tot atât are și corpul uman?

Caldura mare

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Avem azi o întrebare interesantă primită de la un membru plin de curiozitate și interes pentru știință al comunității pe care am creat-o: de ce o temperatură ambientală de 37 de grade Celsius este considerată mare, dacă temperatura normală a corpului este cam tot pe acolo?

Excelentă întrebare. Temperatura normală a corpului uman este între 36.5 și 37.5 grade Celsius. Ea este menținută prin procese active și nu are voie să se abată de la aceste limite decât în situații speciale – ce e peste se cheamă febră și reprezintă un mecanism de apărare împotriva infecțiilor, ce e sub se cheamă hipotermie și nu reprezintă niciun mecanism de apărare, ci pur o stare patologică (traume ale hipotalamusului sau alte afecțiuni) sau o imposibilitate de adaptare la mediul înconjurător (temperaturi foarte mici ce nu pot fi compensate). O hipertermie peste 40 de grade Celsius poate fi mortală. O hipotermie sub 35 de grade Celsius, la fel. Corpul trebuie să rămână între valorile normale acceptate.

Dar dacă el are în jur de 37 de grade Celsius, de ce nu ne simțim foarte bine când afară sunt 37 de grade? Ei bine, intervin mai multe probleme. Avem în majoritatea celulelor noastre niște uzine mici de tot, invizibile. Ele se cheamă mitocondrii. Am spus în majoritatea celulelor pentru că hematiile adulte nu au mitocondrii. Aceste organite celulare sunt răspunzătoare pentru producția de energie, care în lumea eukariotă se cheamă ATP – adenozin trifosfat. Această moleculă este moneda energetică a lumii vii. În mitocondrii, pe lângă ATP, apă metabolică, CO2, alte substanțe, se produce și… căldură. Această căldură este folosită pentru homeostazia termică, iar când corpul stă bazal la 37 de grade Celsius, lângă el aerul având tot 37 de grade, e nevoie de un schimb termic pentru a elimina surplusul. La o temperatură ambientală egală cu cea a corpului, acesta nu poate pierde excesul de căldură și din această cauză simțim că ne este cald.

Mecanismele de adaptare (pentru a pierde căldura) presupun transpirația, perspirația, vasodilatația, optimizarea îmbrăcăminții, căutarea unor locuri cu temperatură mai mică, scăldarea, așezarea pe o suprafață rece, hidratarea optimă, mâncarea unor alimente reci, adică tot ce ține de procese intrinseci sau de adaptare macro pentru a păstra temperatura la valori fiziologice. Ne folosim inteligența nativă, impregnată în hipotalamus, precum și inteligența dobândită, impregnată în neocortex. Pur și simplu știm când ne e cald și știm ce măsuri să luăm pentru a ne răcori.

Ca o curiozitate suplimentară, să știți că nu tot corpul stă la aceeași temperatură – testiculele au nevoie de 1-2 grade în minus pentru spermatogeneză.

Ca o altă curiozitate, să știți că avem în jur de 37 grade Celsius pentru că e o valoare perfectă – ne oferă protecție de anumite bacterii, virusuri și fungi, respectiv ne optimizează liniile metabolice ca să nu fim nevoiți să mâncăm tot timpul.

Articol publicat pe site-ul autorului, drvasiradulescu.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • nu cred ca i-a raspuns intrebatorului
    sau da?
    • Like 0
    • @ corneliu apostol
      Ba i-a răspuns, dar foarte confuz și inutil complicat. În fond chestiunea e foarte simplă (chiar mă mir că s-a scris un articol despre o asemenea bagatelă). Probabil cel care întreba nu a prea învățat fizica de clasa a zecea și poate că nu face diferența între noțiunile de CĂLDURĂ și TEMPERATURĂ. Temperatura e o mărime de stare a corpurilor, iar căldura este practic o energie (termică) care se cedează sau se primește în cadrul anumitor procese. Corpul uman PRODUCE căldură. Temperatura sa este de aprox. 37 grade Celsius în urma unui permanent echilibru termic cu exteriorul. Dacă se cedează prea multă căldură în exterior, atunci temperatura corpului scade (hipotermie). Dacă se cedează prea puțină, sau dimpotrivă se primește căldură, atunci temperatura sa crește (hipertermie). Dar corpul uman nu se comportă ca un simplu obiect, sau ca o ființă cu sânge rece, care poate să-și modifice temperatura doar prin contactul cu mediul. Omul poate să-și păstreze temperatura prin mecanisme fiziologice care au fost menționate de autor, nu le mai repet. Răspunsul scurt este că prin creșterea sau scăderea căldurii cedate exteriorului temperatura se menține în parametri. La temperatura exterioară de 37 grade Celsius căldura interioară nu se cedează în mod spontan. Asta deoarece 2 obiecte fizice aflate la aceeași temperatură nu fac schimb spontan de căldură. Căldura se cedează de la un obiect mai cald la unul mai rece. Dar omul produce intern căldură și trebuie să o cedeze. Și atunci metabolismul apelează la alte tertipuri: transpirație, vasodilatație etc. Transpirația, de exemplu apare pentru ca prin evaporarea acesteia să se absoarbă căldură. Aceste mecanisme metabolice sunt din ce în ce mai ineficiente pe măsură ce temperatura exterioară e mai mare și ne produc totodată din ce în ce mai mult disconfort. Dacă omul ar fi gol sau sumar îmbrăcat într-un mediu de, să zicem, 25-27 grade Celsius poate că atâta căldură câtă se produce intern, tot atâta se cedează spontan exteriorului și omul se simte perfect confortabil. Dar asta depinde de organism și de starea sa de repaos sau mișcare (la mișcare se produce mai multă căldură). Mai depinde și de îmbrăcăminte, deoarece îmbrăcămintea are rolul să ne izoleze de exterior, deci să diminueze cedarea de căldură. Oricum, cred că ideea e clară acum.
      • Like 2
    • @ Dan Cojocaru
      am prins ideia dar omul intreba de apa calda prin comparatie cu aerul (fierbinte) la aceiasi temperatura, presupun
      si, ca un detaliu , temperatura optima pt baie - in cada - este de cca 37 grade C, iar temperatura optima a podelii, pt mers descult (la piscina , de pilda) este de 28-32 grd C (depinde de tara, ii banuiec pe rusi sau norvegieni de mul mai putin)

      ps , o pedanterie, transpiratia nu are rolul sa "absoarba caldura " zic asta pt ca in restul expunerii v-ati referit la corpul uman, ca subiect!, mai curand asi spus ...sa consume ,
      ps2 mai e ceva cu ventilatia care indeparteaza stratul de aer izolant, si la temperatura corpului practic, de langa corp (sau din blana animalului) si favorizeaza schimbul de caldura (int-un sens sau altul) - cu efecte parsive vara vs iarna, sau sub 37 grade vs peste 37 grade -- ma gandesc ca aici batea intrebatorul (poate)
      • Like 0
    • @ corneliu apostol
      Delia MC Delia MC check icon
      Coeficientul de conductivitate termică a apei. Aerul are mult mai puțin.
      Prin evaporare corpul pierde căldură.
      La piscină merge că temperatura extremităților e mai mică decât cea centrală de 37 ⁰ C.
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro
De ce o temperatură ambientală de 37 de grade Celsius este mare, din moment ce tot atât are și corpul uman?
Text: Vasi Rădulescu/ Voce: Alex Livadaru
sound-bars icon
Dedeman susține inovația în tehnologie