Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Am fost la Penitenciarul din Timișoara să vorbesc cu deținuții: cum îi înjură pușcăriașii pe politicienii corupți care „ne-au furat pe toți”

Există ziduri

Foto: George Călin/ Inquam Photos

Penitenciarul Timişoara se află pe Popa Şapcă. Cine a denumit aşa strada trebuie să fi fost un mare mucalit fiindcă numitul Şapcă, ȋnainte de a deveni stareţ al mănăstirii Cozia, se remarcase drept unul dintre ultimii bandiţi, sau, pentru a fi drăguţi, haiduci, ai Ţării Romȃneşti. Din CV-ul său mai putem aminti că fusese unul dintre conducătorii mişcării paşoptiste, organizȃnd Marea Adunare de la Islaz din 1848. Iar ca hobby avea mȃncarea bună, mai ales după ce se călugărise.

Ori poate că numele se dorise un exemplu dat celor ȋnchişi aici, la numărul 7: un ins certat cu legea poate deveni patriot şi om al Domnului, chiar dacă e un mȃncăcios de poveste. 

Dacă suntem obişnuiţi ca deţinuţii să scrie cărţi - cȃt mai multe - pentru a-şi reduce numărul zilelor petrecute ȋn „pension”, cei de aici, din Penitenciarul Timişoara, nu sunt VIP-uri şi, ȋn consecinţă, nu desfăşoară asemenea activităţi „intelectuale”. Şi nici nu ȋşi permit a scrie „programe de guvernare”. De fapt, deţinuţii penitenciarului ȋşi ocupă timpul cu activităţi culturale cinstite: participa la un club de lectură, editează o revistă lunară ȋn care se găsesc subiecte de toate felurile, de la eseuri religioase la sfaturi juridice, organizează talk-show-uri la radioul propriu şi participă la dezbateri animate la postul propriu de televiziune, evident, cu circuit ȋnchis. 

Surprinzător, dacă un romȃn din libertate este pe ultimul loc din Europa ca număr al cărţilor citite anual, cei de după porţile ȋnalte ale construcţiei habsburgice de la numărul 7 citesc la fel de mult ca francezii. În ultimii ani, volumele din biblioteca penitenciarului s-au ȋnmulţit văzȃnd cu ochii, meritul pentru această evoluţie datorȃndu-se Patriciei Lidia Popescu, inginera de soft pasionată de poezie, care a avut ideea de a invita lunar la clubul de lectură cȃte un scriitor, idee care a determinat editurile să doneze cărţi şi i-a determinat pe majoritatea participanţilor („localnici”, bineȋnţeles, nu invitaţi) să abandoneze creaţiile clasice ale Sandrei Brown ȋn favoarea literaturii romȃne contemporane. Dacă cifrele vehiculate printre bloggerii literari de la noi sunt adevărate, adică 90% din cititorii autohtoni sunt doamne, atunci mare parte din restul de 10% cititori de sex masculin sunt puşcăriaşi.

Redactorul postului de televiziune de aici mi-a explicat că spectatorii săi nu au răbdare să urmărească emisiuni lungi ori să citească cărţi groase. Deci nu e nicio diferenţă ȋntre noi, cei de afară, şi cei privaţi de libertatea noastră. Răbdarea ne lipseşte tuturor. Doar că ei recunosc asta fiindcă să afirme, ca noi, că „nu citesc fiindcă nu am timp”, ar fi cu adevărat amuzant.

Şi mai avem o nedumerire comună, noi, oamenii liberi, cu cei ȋntemniţaţi: de ce politicienii care fură milioane primesc condamnări la fel ca şi cei ce au plecat cu un Logan nesupravegheat dintr-o benzinărie? Totuşi, nu am putut să nu simt o oarecare mulţumire cȃnd am zărit, printre cei ce ȋmi puneau ȋntrebări, figurile unor politicieni destul de cunoscuţi ale căror arestări pentru dorinţe pecuniare ilicite le văzusem pe la televizor.

De fapt, auditoriul era ȋmpărţit oarecum ȋn două părţi: ȋn dreapta erau aşezaţi cu bărbiile ȋn pumni mari cȃt lopeţile băieţii mai duri, iar ȋn dreapta, mai puţini şi mai firavi, cei ce plecau privirile cȃnd dinspre băncile vecine cȃte cineva afurisea cu patos corupţia şi politicienii care „ne-au furat pe toţi”. 

Revista penitenciar

„Natura ne aseamănă, educația ne deosebește!” Citatul lui Confucius, fixat pe unul din pereţii sălii de lectură e vizibil pentru toţi. Te ȋntrebi fără să vrei dacă nu cumva afară ne-am pierdut valorile şi cei needucaţi au ajuns să ne ghideze. Niciunul dintre cei ce au vorbit – şi, probabil, unii dintre ei nu şi-au dat vreodată examenul de bacalaureat – nu a siluit limba romȃnă cum o face ministrul educaţiei ori primul-ministru.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Komoder 1

Fotoliile smart fac masaj la degetele de la picioare, la călcâi, la gambe, la mâini, au role încălzite care fac masaj la spate, mai puternic sau mai blând, te cântăresc, îți măsoară pulsul.

Citește mai mult

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult