Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Am fost la Penitenciarul din Timișoara să vorbesc cu deținuții: cum îi înjură pușcăriașii pe politicienii corupți care „ne-au furat pe toți”

Există ziduri

Foto: George Călin/ Inquam Photos

Penitenciarul Timişoara se află pe Popa Şapcă. Cine a denumit aşa strada trebuie să fi fost un mare mucalit fiindcă numitul Şapcă, ȋnainte de a deveni stareţ al mănăstirii Cozia, se remarcase drept unul dintre ultimii bandiţi, sau, pentru a fi drăguţi, haiduci, ai Ţării Romȃneşti. Din CV-ul său mai putem aminti că fusese unul dintre conducătorii mişcării paşoptiste, organizȃnd Marea Adunare de la Islaz din 1848. Iar ca hobby avea mȃncarea bună, mai ales după ce se călugărise.

Ori poate că numele se dorise un exemplu dat celor ȋnchişi aici, la numărul 7: un ins certat cu legea poate deveni patriot şi om al Domnului, chiar dacă e un mȃncăcios de poveste. 

Dacă suntem obişnuiţi ca deţinuţii să scrie cărţi - cȃt mai multe - pentru a-şi reduce numărul zilelor petrecute ȋn „pension”, cei de aici, din Penitenciarul Timişoara, nu sunt VIP-uri şi, ȋn consecinţă, nu desfăşoară asemenea activităţi „intelectuale”. Şi nici nu ȋşi permit a scrie „programe de guvernare”. De fapt, deţinuţii penitenciarului ȋşi ocupă timpul cu activităţi culturale cinstite: participa la un club de lectură, editează o revistă lunară ȋn care se găsesc subiecte de toate felurile, de la eseuri religioase la sfaturi juridice, organizează talk-show-uri la radioul propriu şi participă la dezbateri animate la postul propriu de televiziune, evident, cu circuit ȋnchis. 

Surprinzător, dacă un romȃn din libertate este pe ultimul loc din Europa ca număr al cărţilor citite anual, cei de după porţile ȋnalte ale construcţiei habsburgice de la numărul 7 citesc la fel de mult ca francezii. În ultimii ani, volumele din biblioteca penitenciarului s-au ȋnmulţit văzȃnd cu ochii, meritul pentru această evoluţie datorȃndu-se Patriciei Lidia Popescu, inginera de soft pasionată de poezie, care a avut ideea de a invita lunar la clubul de lectură cȃte un scriitor, idee care a determinat editurile să doneze cărţi şi i-a determinat pe majoritatea participanţilor („localnici”, bineȋnţeles, nu invitaţi) să abandoneze creaţiile clasice ale Sandrei Brown ȋn favoarea literaturii romȃne contemporane. Dacă cifrele vehiculate printre bloggerii literari de la noi sunt adevărate, adică 90% din cititorii autohtoni sunt doamne, atunci mare parte din restul de 10% cititori de sex masculin sunt puşcăriaşi.

Redactorul postului de televiziune de aici mi-a explicat că spectatorii săi nu au răbdare să urmărească emisiuni lungi ori să citească cărţi groase. Deci nu e nicio diferenţă ȋntre noi, cei de afară, şi cei privaţi de libertatea noastră. Răbdarea ne lipseşte tuturor. Doar că ei recunosc asta fiindcă să afirme, ca noi, că „nu citesc fiindcă nu am timp”, ar fi cu adevărat amuzant.

Şi mai avem o nedumerire comună, noi, oamenii liberi, cu cei ȋntemniţaţi: de ce politicienii care fură milioane primesc condamnări la fel ca şi cei ce au plecat cu un Logan nesupravegheat dintr-o benzinărie? Totuşi, nu am putut să nu simt o oarecare mulţumire cȃnd am zărit, printre cei ce ȋmi puneau ȋntrebări, figurile unor politicieni destul de cunoscuţi ale căror arestări pentru dorinţe pecuniare ilicite le văzusem pe la televizor.

De fapt, auditoriul era ȋmpărţit oarecum ȋn două părţi: ȋn dreapta erau aşezaţi cu bărbiile ȋn pumni mari cȃt lopeţile băieţii mai duri, iar ȋn dreapta, mai puţini şi mai firavi, cei ce plecau privirile cȃnd dinspre băncile vecine cȃte cineva afurisea cu patos corupţia şi politicienii care „ne-au furat pe toţi”. 

Revista penitenciar

„Natura ne aseamănă, educația ne deosebește!” Citatul lui Confucius, fixat pe unul din pereţii sălii de lectură e vizibil pentru toţi. Te ȋntrebi fără să vrei dacă nu cumva afară ne-am pierdut valorile şi cei needucaţi au ajuns să ne ghideze. Niciunul dintre cei ce au vorbit – şi, probabil, unii dintre ei nu şi-au dat vreodată examenul de bacalaureat – nu a siluit limba romȃnă cum o face ministrul educaţiei ori primul-ministru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult