Tot în lumea de la sat, Georgescu e zeul suprem și Simion urmașul lui. Am renunțat de mult să zic vreun cuvânt de rău despre ei în fața consătenilor mei. Când o făceam era interpretat ca o crimă de lezmajestate. (Foto: Daniel Mihăilescu/ Profimedia Images)

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Tata tăia mămăliga asta cu ața, chestie de dexteritate deprinsă în copilărie. Bărbații beau țuică, femeile și copiii beau must. (Foto: Profimedia Images)

„- Asta e căldura! Nu pot trăi într-o casă fără foc în sobă.” (Foto: Profimedia Images)

Am găsit-o vânătă de grijă. Se îneca când vorbea... (Foto: Profimedia Images)

La sfârșitul iernii și începutul primăverii era timpul fătatului oilor. Tata avea multe și se ducea în fiecare noapte de două-trei ori să le verifice, dacă au fătat sau nu. Întotdeauna mergeau și cei mai mici dintre copii cu el, căci era o încântare să găsești mieii de-abia fătați lângă oaie, să vezi cum aceasta îi linge ca să îi usuce și să-i încălzească. Tot încântare însoțită de râsete și strigăte de bucurie era când mielul se ridica de jos și începea a suge dând din coadă. Foto Getty Images

Tata le spunea femeilor ce veneau cu cerșitul la poartă „fetițele moșului” și le dădea de toate. (Foto: Getty Images)

Bietul tata! Niciodată nu a putut spune telecomandă așa că a botezat-o cu un termen din lumea lui pe care îl cunoștea bine și cu care semăna. Cutea e o piatră lungă de aproximativ aceeași formă și dimensiune cu telecomanda cu care se ascute coasa. (Foto: Getty Images)

În urmă cu 15-20 de ani, cei care cumpărau produse pentru agricultură și creșterea animalelor din magazinele Agroland erau țărani în vârstă, care cultivaseră pământul toată viața. De câțiva însă, printre clienți au început să se numere și clienți tineri, care s-au mutat de la oraș la țară și au început să facă agricultură.

Mulți din sat și-au cumpărat, seduși de magnetismul brandului. (Foto: Cătălin Mihăilă)