Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Tandemul Weber-Dorneanu lucrează bine. Deosebirea dintre Berceni și Chitila. Pentru cine a fost făcută Sfânta Împărtășanie?

● Întrebam aseară, la Digi24, în emisiunea Cap Limpede, câte amenzi de 20.000 lei, câte de 15.000, 10.000 sau 2.000 au dat polițiștii pe baza ordonanțelor militare? Ca să vedem cum s-au comportat în mod real în legătură cu „temerea” avocatei Poporului și a CCR, în cap cu nedormitul de grijă Dorneanu, că polițiștii au abuzat populația având la dispoziție intervalul de amenzi 2.000-20.000 lei.

Răspunsul e absolut grăitor. Media amenzilor la începutul lunii mai, deci după zilele „fierbinți” 1 și 2 mai, a fost circa 1.800 lei, adică sub 2.000 lei! Sub amenda minimă! Oamenii legii nu numai că nu s-au „aruncat” la sume mari, au înlocuit în multe cazuri amenda cu avertismentul.

În loc să vadă aceste cifre, avocata Poporului, tot atât a poporului cât e Casa Poporului a poporului, a sesizat curtea lui Dorneanu, care a executat la fel de orbește, fără să țină seama de realitate.

● Rezultatul? De pe 6 mai, data deciziei CCR care anulează toate amenzile, până pe 9 mai, numărul de amenzi a scăzut de 7 ori, de la 3.592 la 444. De ce? Pentru că polițiștii se simt desconsiderați și descurajați, nesimțiții și inconștienții, al căror număr nu va scădea niciodată, prind curaj. Tandemul Weber-Dorneanu a lucrat bine.

● Weber, avocata Moscovei și a lui Viktor Orban, a atacat cu grăbire la CCR starea de alertă, care nici măcar nu a fost instituită încă. În cazul în care curtea lui Dorneanu își face treaba pe 13 mai și o declară neconstituțională, cam cum vor mai putea fi sancționate abaterile de la regulile de protecție ale vieții și sănătății oamenilor? Căci numărul infectaților și cel al morților nu vor să scadă cu de-afurisenie...

● Nu înțeleg la ce bun pomelnicul de „permisii” la interdicția de a părăsi localitatea de domiciliu. Practic, lista excepțiilor acoperă toate scopurile pentru care ar ieși cineva. Și tot practic, unele derogări, de pildă „pentru evenimente familiale restrânse”, sunt neverificabile de către autorități, deci pot fi folosite fără jenă de toată lumea.

● Apoi, dacă eu vreau să merg pe jos, fără declarație, din Bucureștii Noi până în Berceni, adică aproape 20 km, am șanse să mă infectez sau să infectez cu mult mai mari decât dacă mă duc în Chitila, la doi pași de București. Și totuși, trebuie să bifez o declarație cât o zi de post pentru Chitila; pentru Berceni, nu.

Restricțiile privind călătoria în afara localității, cu mașina personală, cu autobuzul sau cu trenul, vor fi aceleași ca în cazul mijloacelor de transport din localitate. Pericolul de contaminare nu are cum să crească între localități sau în alte localități – firește, cu excepția celor declarate în carantină.

Prin urmare, logic și de bun-simț este ca, dacă se renunță la declarația pe proprie răspundere în interiorul localității, să se renunțe la ea și pentru părăsirea localității.

● Patriarhia își rezervă dreptul de a hotărî în legătură cu împărtășania. Adică, să continue, eventual, credincioșii să bea vin din același „potir” și să bage în gură aceeași linguriță. Căci, cum zicea purtătorul de vorbe al BOR, „în 2000 de ani, Sfânta Împărtășanie n-a infectat pe nimeni”.

● Bun așa. Dar atunci, măsurile de distanțare fizică în biserică, 8 m² între creștinii practicanți, masca, dezinfecția la intrarea în sfântul lăcaș, devin un soi de comedie mută. Ce sens mai au când credincioșii se împărtășesc salivă din salivă? Și pe urmă ies din biserică și se duc în lume... Același șpicher BOR zice că împărtășania nu poate fi o piatră de poticnire. Corect, căci e mai degrabă o piatră de mormânt. Dar, întrucât discursul laic nu are „a imixta” în decizia bisericii, apud dl. Bănescu, o să vorbesc înaltelor fețe pre limba lor: 

● Și pe când mergea El într-o sâmbătă prin holde, ucenicii Săi, pe cale, au început să smulgă spice. Și fariseii Îi ziceau: „Vezi, de ce fac ei sâmbăta ce nu se cuvine?”. Și Iisus le-a răspuns: „Oare niciodată n`ați citit ce-a făcut David când a fost în lipsă și a flămânzit, el și cei ce erau cu el? cum a intrat în casa lui Dumnezeu, în zilele lui Abiatar arhiereul și a mâncat pâinile punerii-înainte, pe care nu se cuvenea să le mănânce decât preoții, și a dat și celor ce erau cu el?”. Și le zicea: „Sâmbăta a fost făcută pentru om, iar nu omul pentru sămbătă; așa că Fiul Omului este Domn și al Sâmbetei”. (Marcu, 2,23-28)

● Și plecând de acolo, a venit în sinagoga lor. Și iată un om care avea o mână uscată. Și L-au întrebat, zicând: „Este oare îngăduit să vindeci în zi de sâmbătă?”... Ca să-L învinuiască. Iar El le-a răspuns: „Cine va fi între voi omul care va avea o oaie și, de va cădea ea sâmbăta în groapă, nu o va apuca și o va scoate afară?”. Cu cât mai prețios decât oaia este omul! Așa că îngăduit este să faci bine sâmbăta”. Atunci i-a zis omului: „Întinde-ți mâna!”. El a întins-o și mâna și-a revenit, sănătoasă ca și cealaltă. Iar fariseii, ieșind din sinagogă, au făcut sfat împotrivă-I, ca să-L piardă”. (Matei, 12,9-14)

Adevăr vă zic, deci, vouă, preasfinților, luând pilda Mântuitorului, împărtășania a fost făcută pentru om, nu omul pentru împărtășanie. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult