Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Taxa pe stâlp: o măsură absurdă. „Parcă cineva are un plan cu noi să nu ne dezvoltăm”

stalpi - Inquam Photos / George Călin

foto: Inquam Photos / George Călin

Guvernul își vede nestingherit de prostiile cu care ne-a obișnuit de ceva vreme.

Vineri, a mai făcut un pas înainte în aplicarea aberației fiscale numită „taxa pe construcții speciale”. Adică, mai pe șleau, taxa pe stâlp.

O taxă care nu există nicăieri în lume. O taxă care, după estimările noastre, va aduce câteva miliarde de lei la bugetul de stat (până în 5 miliarde lei în varianta optimistă). Miliardele aduse ar reprezenta undeva la 0,16% din PIB. Praf în ochi. Inutil pentru un deficit care se îndreaptă iar către 10% din PIB.

Eu nu înțeleg de ce trebuie să stresăm mediul de afaceri cu taxe din care statul nu adună mare lucru. Acest stres inutil, într-o perioadă în care economia nu o duce prea bine, nu poate rezolva problemele structurale ale bugetului de stat. Mai mult, lovește în sectoarele intensive în bunuri de capital (adică stâlpi), încetinind industrializarea, încetinind prelucrarea materiilor prime (gazul de la Marea Neagră, de exemplu), încetinind investițiile în sectorul energetic (plătim cele mai mari prețuri la energie din partea asta de Europă). Mută și mai mult atenția dinspre producție spre servicii.

Parcă cineva are un plan cu noi. Să nu ne dezvoltăm. Să batem pasul pe loc. Această măsură inutilă pentru bugetul de stat are mai degrabă efecte care ar trebui să intre sub incidența siguranței naționale. Lovește în partea cea mai valoroasă a economiei, slăbește reziliența noastră în fața unor crize și alungă investitorii locali sau străini.

Înțeleg că disperarea este mare și că soluțiile nu pot fi scoase pe masă până după alegerile din mai. Dar aceste aberații fiscale nu au cum să schimbe în bine nici finanțele țării, nici economia României. Acest populism păgubos ni se va întoarce în față. Mereu ni se întoarce. Trebuie schimbată abordarea asta contabilă a finanțelor publice. Așa nu se mai poate...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cum domnule, guvernanții noștri pro-europeni nu fac bine ce fac? Cum adică ”Parcă cineva are un plan cu noi. Să nu ne dezvoltăm. Să batem pasul pe loc.” ???? Deci matale ești suveranist și pro-rus?!?!? Putinistule!!! Să te aștepți la ștergerea, la comanda CNA, a acestui articol trădător, apoi la percheziții acasă pe la 6 dimineața :-) :-)
    • Like 1
  • RazvanP check icon
    Eh, lăsaț!
    Tocmai ascultam la radio despre intenția "furnizorilor", a.k.a. simpli plimbători de energie în scripte, de a DUBLA prețul energiei electrice începând cu 1 iunie!
    Cam greu să plângi de milă unora care câștigă miliarde nefăcând nimic!
    • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult