Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Theodor Paleologu: Totdeauna când mă întreabă tinerii ce să citească, întâi vreau să văd ce le place, iar în funcție de asta îmi adaptez răspunsul

Theodor Paleologu - Foto: Inquam Photos / George Călin

Foto: Inquam Photos / George Călin

Ori de câte ori este întrebat despre cărțile potrivite pentru un tânăr de 18 ani, Theodor Paleologu, fondator și președinte al Casei Paleologu, răspunde cu un sfat neconvențional: nu există o lectură obligatorie, esențial este ca tânărului să îi placă să citească și să își aleagă cărțile în funcție de propriile preferințe.

„Eu nu cred că trebuie să citească ceva anume un tânăr de 18 ani. În primul rând trebuie să îi placă. Totdeauna când mă întreabă tinerii ce să citească, întâi vreau să văd ce le place și atunci, în funcție de asta, îmi adaptez răspunsul. Deci ar trebui să știu cine e tânărul respectiv - nu un tânăr, în general - și încă o dată: nu trebuie. Importantă e plăcerea. Pentru că cititul e o imensă plăcere, este dintre cele mai mari plăceri, e la egalitate cu ce vă imaginați dvs mai plăcut, mai agreabil și mai euforizant”, a răspuns Theodor Paleologu la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24. El a oferit totuși câteva sugestii de cărți pe care tinerii le-ar putea explora, pentru a experimenta bucuria lecturii. 

„Am o prietenă foarte dragă, de 47 de ani, care citește acum Frații Karamazov și o invidiez că descoperă târziu această capodoperă”

„(Tinerii - n.n.) să citească de pildă Plutarh, e foarte bun pentru tineri, e foarte formator, propune exemple, modele de virtute, să citească filozofie morală, să citească Manualul lui Epictet sau Marcus Aurelius sau Seneca, sau un dialog de Platon sau aforismele lui Schopenhauer - una dintre astea. Sau un roman foarte bun, de pildă Frații Karamazov - e foarte bun pentru adolescenți”, a sugerat Paleologu.

El și-a amintit cu entuziasm momentul când l-a descoperit pe Dostoievski, la vârsta de 14 ani - „am fost absolut pasionat” - adăugând că niciodată nu e prea târziu pentru astfel de lecturi. „Trebuie să vă spun că am o prietenă foarte dragă, de 47 de ani, care citește acum Frații Karamazov și o invidiez că descoperă târziu această capodoperă, eu am citit-o de multe ori. Cumva o invidiez că o citește acum pentru prima dată. Nu este niciodată prea târziu, oricând e bine să ne apucăm de citit asemenea cărți”, a subliniat eseistul.

„Mi se întâmplă uneori, când folosesc un cuvânt de genul  „mișto”, „nasol”, să îmi scrie cineva pe Facebook: Vai, dl Paleologu, nu m-aș fi așteptat să folosiți asemenea cuvinte! ”

Întrebat când a descoperit puterea cuvântului in discursurile publice, Theodor Paleologu a amintit că tatăl său, Alexandru Paleologu, a fost unul dintre cei mai importanți scriitori din a doua jumătate a secolului al XX-lea, iar prin intermediul lui a cunoscut mari personalități ale literaturii române, precum Nicolae Steinhardt, Andrei Pleșu, Constantin Noica. 

„Tatăl meu avea o plăcere extraordinară să folosească bogățiile limbii române," a subliniat Paleologu. El a menționat că uneori este criticat pe Facebook atunci când utilizează termeni precum „mișto” sau „nasol”, însă crede că utilizarea diverselor registre de limbaj este importantă de exemplu când cineva vrea să fie persuasiv.

„De altminteri mi se întâmplă uneori, când folosesc un cuvânt de genul asta - mișto, nasol - să îmi scrie cineva pe Facebook: Vai , dl Paleologu, nu m-aș fi așteptat să folosiți asemenea cuvinte! Dar e complet greșit, pentru că în orice limbă avem mai multe registre de limbaj, iar pentru a fi persuasiv trebuie să folosești toate registrele de limbaj. Bun, să nu abuzezi, dar ai nivelul elevat, apoi nivelul obișnuit, nivelul familiar și argotic. Argoul e foarte bogat”, a mai spus Paleologu. „Gândiți-vă că limba română este extraordinar de interesantă, pentru că avem multe cuvinte pentru același lucru. În franceză există "amour", în engleză "love". În românește avem trei cuvinte diferite - dragoste, iubire, amor, la fiecare dintre aceste cuvinte," a subliniat el. "Avem prieten și amic, avem paradis și rai, și altele asemenea, pentru că limba este făcută din straturi suprapuse. Și asta face o mare bogăție, fără a mai vorbi de regionalisme”, a explicat el.

„Îmi aduc aminte cum îl suna tata pe la 6 dimineața pe Steinhardt și spunea: Părinte, binecuvântează. Domnul. Și după-aceea:  Băi, Nicule, ce ai făcut cu cutare...”

Theodor Paleologu a împărtășit recent la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 amintiri inedite despre legătura strânsă dintre tatăl său și scriitorul Nicolae Steinhardt. „Venea și pleca, era argint viu. De altfel, erau amândoi foarte matinali. Îmi aduc aminte cum îl suna tata pe la 6 dimineața pe Steinhardt și spunea: Părinte, binecuvântează. Domnul. Și după-aceea: Băi, Nicule, ce ai făcut cu cutare, uite ai scris articolul ăla.... Și începeau discuțiile lor prietenești”, a rememorat Theodor Paleologu.

„Societatea românească ar avea nevoie de un spirit tonic, elegant și totodată plin de voioșie”

În 2019, când s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Alexandru Paleologu, Theodor Paleologu a scris câteva scrisori adresate tatălui său, subliniind că societatea românească ar avea nevoie de un spirit tonic, elegant și plin de voioșie, așa cum a fost acesta. „Uneori făceam referințe la actualitatea politică și într-una dintre aceste scrisori îi spuneam că ce grozav ar fi să râdem împreună de asemenea gogomanii. Tata avea foarte mult umor, avea forța să râdă și când era în închisoare. Pentru el râsul era o cale a mântuirii și ar fi râs copios. Societatea românească îi duce lipsa, nu numai eu îi duc lipsa tatălui meu. Societatea românească ar avea nevoie de un spirit tonic, elegant și totodată plin de voioșie”, a spus Paleologu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu însumi l-am citit pe Dostoievski, inclusiv Frații Karamazov. . Când am recitit, pe la 28 ani Frații Karamazov am realizat că la cei 14 ani nu realizasem în profunzime mesajul nu numai religios dar nici geniul acestui mare, mare scriitor și gânditor. Folosirea acestui „mișto”, „nasol” din argou era folosit pentru a caracteriza o carte, un film un eveniment dintr-o totală lipsă de a folosi o minimă argumentație de ce o carte sau un autor este „mișto”,. Să mai spun de ce? Deci, zic, nu folosirea argoului este o problemă ci când și pentru ce îl folosești. Pentru multe calități l-am apreciat le modul cel mai înalt pe Alexandru Paleologu. Spre exemplu a fost , la noi, singurul care a argumentat ce mare importanță are critica literară și nu numai, orală. Acum Domnul Paleologu folosește în loc de mișto, , „super, e OK, care au înlocuit „mișto” și „nasol di aceleași motive.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult