Foto: Stephen Lux / ImageSource / Profimedia
Un sondaj YouGov pentru ziarul britanic The Guardian indică faptul că tinerii europeni sunt mai predispuși să nu mai folosească mașini, să devină vegani și să aibă mai puțini copii pentru a salva planeta. Totodată, acești tineri sunt mai puțin dornici să abandoneze plasticul de unică folosință și să creeze spații verzi în propria casă.
Sondajul, efectuat în șapte țări, precizează că în toată Europa tinerii sunt mai dispuși decât generațiile mai în vârstă să facă schimbări majore în stilul de viață care ar ajuta la combaterea crizei climatice, dar sunt mai puțin convinși de gesturile mici care pot ajuta la salvarea planetei și la schimbarea de mentalități în rândul comunităților.
Sondajul mai observă că recesiunea economică a lovit tare în speranțele tinerilor pentru viitor, mai mult de jumătate dintre aceștia spunând că sunt îngrijorați că nu vor putea deține o casă în următorul deceniu.
Sondajul (desfășurat în luna august în Marea Britanie, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Spania și Suedia) a arătat, de asemenea, că o bună parte dintre tinerii europeni cu vârste între 18 și 24 de ani simt că preocupările economice îi descurajează să întemeieze o familie în următorii zece ani.
Întrebați despre ce sacrificii ar fi pregătiți să facă pentru a ajuta la combaterea încălzirii globale, 28% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani și 30% dintre cei cu vârsta între 25 și 34 de ani au spus că ar fi dispuși sau că deja plănuiau să aibă mai puțini copii decât și-ar dori.
În plus, 54% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani spun că folosesc doar bicicleta sau transportul public, față de procentul de 45% reprezentat de persoanele cu vârsta peste 65 de ani. În mod similar, 41% dintre tineri ar trece la o mașină electrică (dacă ar avea posibilități). Spre comparație, doar 21% dintre persoanele cu vârsta peste 65 de ani ar face același lucru.
Mai mult, 21% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au declarat că sunt dispuși să renunțe complet la carne și lactatele.
De asemenea, generațiile mai tinere sunt mult mai dispuse să plătească mai mult pentru o călătorie cu avionul (30% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, față de aproximativ 22% dintre persoanele de peste 55 de ani) și să cumpere numai haine second-hand (35% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și 38% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 24 și 34 de ani, față de 26% dintre persoanele de peste 65 de ani).
În ceea ce privește schimbările mai mici, cum ar fi crearea de spații verzi în casă, consumul exclusiv de produse de sezon sau faptul de a nu cumpăra niciodată materiale plastice de unică folosință, grupurile de vârstă mai înaintată au fost mai predispuse să spună că ar fi bucuroase să facă sau au făcut deja această schimbare.
În mod similar, generațiile mai tinere au părut mai predispuse decât generațiile mai în vârstă să susțină măsuri guvernamentale radicale în ceea ce privește politicile esențiale, dar au fost mai puțin favorabile decât vârstnicii față de măsurile de politică publică care ar putea fi percepute ca fiind graduale.
De exemplu, interzicerea producției și vânzării de mașini pe benzină și motorină ar fi susținută de 46% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și de 42% dintre cei cu vârste cuprinse între 25 și 24 de ani, față de 28% dintre cei cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani și doar 22% dintre respondenții cu vârste de peste 65 de ani.
O limită impusă de guvern privind consumul de carne și produse lactate s-a bucurat, de asemenea, de un sprijin semnificativ mai mare în rândul generațiilor mai tinere decât în rândul celor mai în vârstă (43% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, față de 25% dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani), la fel ca o eventuală taxă mai mare pe combustibil.
Planurile guvernamentale privind reducerea deșeurilor generate de ambalajele, programele de plantare a mai multor copaci, o taxă pentru persoanele care zboară frecvent și măsurile stricte de impunere a unor locuințe eficiente din punct de vedere energetic au avut tendința de a fi susținute mai mult sau aproape în egală măsură de generațiile cu vârsta mai înaintată.
Sondajul a arătat că există puține diferențe de vârstă în ceea ce privește îngrijorarea față de criza climatică și efectele probabile ale acesteia, peste 70% dintre respondenții tuturor categoriilor de vârstă declarându-se foarte sau destul de îngrijorați.
Între 64% și 72% dintre respondenții din fiecare grupă de vârstă au fost de acord cu faptul că clima lumii se schimbă ca urmare a activității umane.
Aproximativ 43% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani din cele 7 țări incluse în sondaj au declarat că se tem că situația economică actuală le va afecta capacitatea de a se muta din casa familiei, 56% dintre aceștia au spus că se tem că nu vor putea cumpăra o casă în viitor, iar 38% că nu vor putea avea condițiile necesare pentru a avea copii.
Indiferent de vârstă sau de țară, sondajul a arătat că europenii sunt mai degrabă de părere că ar trebui să se adopte în mod colectiv decizii privind modul în care să se abordeze criza climatică, decât ca fiecare țară să ia decizii în mod independent.
Italienii, spaniolii și britanicii s-au numărat printre cei mai predispuși să spună că ar fi dispuși să își schimbe stilul de viață pentru a contribui la combaterea urgenței climatice, iar germanii (dintre care un sfert cred că încălzirea globală nu este cauzată de om) au fost cei mai puțin dispuși.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
La Haga am fost într-un restaurant ținut de o familie de chinezi. Aveau peste 5-6 copii, dacă or fi fost toți prezenți...
Si vin alte popoare, alte culturi, alte obieiuri.
Trist!
Patru lucruri sunt de precizat:
1) Avem o UȘOARĂ problemă climatică, nicidecum o URGENȚĂ climatică;
2) Chiar în cazul în care schimbarea climatică ar fi mai importantă decât este, e de neînțeles ”teroarea” publică indusă de aceasta. Practic ce se poate întâmpla? Că doar nu devin condițiile de pe Pământ chiar neprielnice vieții. Va fi ceva mai cald și se va schimba aspectul vremii pe ansamblu. Așa, și? Cine moare? De ce ne-am da peste cap întreaga civilizație pentru a ne lupta cu ce? Cu angoasele din capul unora?
3) Să recunoaștem că NU ȘTIM exact dacă aspectele climatice din prezent sunt DOAR din vina omului, sau au și o componentă naturală și care e proporția celor două. De aici rezultă deci că NU ȘTIM în ce măsură agitația noastră și toate măsurile aberante din prezent și viitor vor avea o importanță mare sau mică spre deloc.
4) Problemele globale, mai mari sau mai mici, se pot (eventual) rezolva doar printr-o ACȚIUNE GLOBALĂ, a întregii omeniri. Dar vedem că în prezent lumea se scindează iarăși în 2 tabere antagonice: grupul țărilor democratice, respectiv grupul țărilor autocratice. Este absurd să credem că rezolvăm ceva acționând doar în una din zone. Iar ”lupta cu morile de vânt” ale schimbărilor climatice se duce mai mult în Europa. Ce rezultate să se obțină dacă se agită în sens climatico-marxist doar Europa? Hai să fim serioși.
Cred cu putere că se folosește problema climatică și se exagerează halucinant, de către mai marii lumii, doar pentru a stăpâni mai bine, a pune cu botul pe labe marea masă a populației. Regimurile democratice încep ușor-ușor în prezent să aibă și ele o oarecare ”vocație” autoritaristă peste tot în lume, iar tendința se prefigurează clar: societatea se va împărți în două: marii bogătași și puternici ai lumii, respectiv marea masă a populației, care va deveni din ce în ce mai pauperă, manipulată și dependentă total de cei șmecheri din prima categorie. De aceea veți vedea că în viitor nu vom mai avea niciodată vreo perioadă de liniște și pace, de calmitate și bucurie de a trăi (cam cum era în anii 70), ci vom trece dintr-o criză în alta, dintr-o situație de urgență în alta, fiindcă doar în astfel de perioade se pot ”ocoli” drepturile cetățenești și se pot înlocui cu măsuri autoritariste și de RESETARE a vechii civilizații. Viitorul sună rău și asta nu din cauze naturale, ci din cauza celor care vor să ne domine și să anuleze felul de a fi al unei societăți liberale și armonioase. Vom ajunge rău iar lumea pare că e în transă, fiindcă mulți nu realizează ce se întâmplă.
Menționez că există și probleme globale reale. Una dintre acestea este creșterea exagerată a populației la nivel global. Asta da, e o problemă reală, dar nu neapărat din pricina poluării pricinuite de aceștia, ci din cauza RESURSELOR necesare pentru traiul acestora. Și mai ales a traiului decent. Deci eu sunt de acord oricând cu măsuri de limitare a natalității, astfel ca să se ajungă încet-încet, printr-un spor demografic negativ, la o scădere a populației pe termen mediu. Altă problemă globală reală este poluarea. Iarăși privesc nu din punct de vedere al schimbărilor climatice (zic eu irelevante), ci din punct de vedere al creșterii toxicității mediului, atât pentru oameni, cât și pentru ecosistemele naturale. Lucru care duce la scăderea drastică a nivelului de sănătate al populației umane dar de fapt al tuturor ființelor vii și chiar dispariția unor specii din ecosisteme. Reducerea poluării, mai ales în orașe, dar nu numai acolo ci în tot mediul natural, este într-adevăr un imperativ. Dar totul se poate gândi la rece și se poate acționa fără extremisme și măsuri hazardate, pentru a rezolva și problemele, dar în același timp să ne și păstrăm civilizația actuală. Să nu distrugem această civilizație, pentru atingerea căreia multe generații de înaintași s-au sacrificat, ci să abordăm problemele cu calm și luciditate, ieșind din starea de transă hipnotică indusă de propaganda profesionistă dar malefică a adepților RESETĂRII mondiale.
Am văzut undeva o formulare simpatică, perfect adevărată: EuroPA!