Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Tinerii nu pricep că dreptul de a fi băgat în seamă se câștigă prin vot

clip psd -

Foto: captura Youtube

Un clip electoral al PSD face ravagii pe rețelele de socializare. Cu câteva milioane bune de vizualizări, materialul video este făcut pe baza melodiei „Unde dragoste nu e, nimic nu e”, interpretată de Gheorghe Gheorghiu. Pe parcursul montajului avem diferite persoane, toate la o vârstă înaintată, care recită versurile. Personajele sunt în diferite ipostaze: bunicuța cu plăcintă de mere pe masă, croitoreasa, mecanicul, pensionarul care poartă emblematică vestă din blug – aia cu care umblă și Cristoiu –, doamna care citește în parc, profesorul și medicul în vârstă, toate în același registru. La final auzim „PE-SE-DE, creștem pensiile în mod echitabil.” Nu avem niciun tânăr care lucrează la corporație, nicio domnișoară care stă la coffee shop, eventual cu un pahar decorat cu abțibilduri tâmpite pe care a dat 30 de lei și din care soarbe în timp ce bate în tastele unui laptop decorat cu alte abțibilduri tâmpite. Și nu avem nici trotinete, nici promisiunea unui trai mai bun pentru tineri. Cum spuneam, clipul a fost urmărit de câteva milioane de oameni, iar cel mai mare partid din România a ales să își facă campanie electorală adresându-se exclusiv unei anumite părți a populației, comportându-se de parcă restul nu există.

Și, culmea, PSD are dreptate, tinerii nu există din punct de vedere electoral, tocmai de aceea nici nu se chinuie în vreun fel să-i atragă. Apropo de chinuit, în ultima vreme este dusă o cruciadă în toată regula din partea unei părți a presei pentru mobilizarea tinerilor la vot. Tot felul de campanii, întâlniri, influensări, toate în speranța că generația Z o să voteze...chiar, ce o să voteze, că un studiu a arătat că sunt înclinați spre AUR? Recunosc, în calitate de tânăr care face parte din generația Z, nu pot să privesc demersul decât ca pe un kitsch. „Mor de râs”, ca să folosesc limbajul specific, atunci când văd jurnaliști de 40 de ani, oameni formați în anii 2000, când presa încă nu devenise un circ sinistru, care poartă pantaloni de trening cu tur lăsat, merg la UNTOLD și acum fac pe progresiștii. Cred totuși că i-a bușit criza bărbatului care intră în vârsta a treia și au prins acum un moment să se mintă singuri, altfel am impresia că au stat de pomană pe lângă cei care i-au învățat meserie în urmă cu 15-20 de ani. Evident, demersul e greșit. Niște articole scrise în romgleză despre așa-zisele probleme ale generației Z – adică singura generație care nu a dat piept cu istoria – nu vor face ca în dimineața zilei de 9 iunie să iasă tinerii buluc la vot, ținând într-o mână telefonul și în alta trotineta sau cafeaua de 30 de lei cu abțibilduri. Sper că jurnaliștii care alimentează acest demers, și care au ani de presă cât am eu de viață, să înțeleagă că pierd timp prețios făcând asta. În timp ce ei țin predici în pustiu, presa de partid face o propagandă de toată frumusețea, crescând cotele sponsorilor. Sunt convins că cei care încearcă să mobilizeze tinerii au intenții bune, dar se vor izbi de un munte de indiferență. Tinerii trebuie să priceapă că dreptul de a fi băgat în seamă de politicieni se câștigă prin vot, nu cade din cer.    

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mhm check icon
    Nu există "tinerii", cum nu există "pensionarii". Diferențele intragrup sînt enorme. De-aia segmentarea publicurilor politice în alte țări se face mult mai sofisticat și se axează pe alte categorii (vezi mediile Sinus grupate pe valori sociale) pe care le ating cu mesaje țintite. Marketingul politic la noi e la genunchiul broaștei, asta e.
    • Like 1
  • În pregatire pentru următoarele alegeri, căutați pe recorder.ro și unitați-vă la "Țara fără memorie. Cazul Crevedia". Apoi căutați pe youtube filmulețul cu Ioan Rus în care vorbește despre românii din diaspora. Asta ca să vedeți cât de mult iubește PSD-ul românii, și ce este cu adevărat în mintea lor. După ce revedeți de vreo 2-3 ori aceste materiale mergeți la vot.
    • Like 2


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult