Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Tolontan, jurnalistul de la care a pornit ancheta: „Sentința din Gala Bute face dreptate victimelor, adică oamenilor cărora le-au fost luați banii”

Cătălin Tolontan

Cătălin Tolontan, jurnalistul de la investigația căruia a pornit ancheta în cazul „Gala Bute”, a scris că sentința le face dreptate cetățenilor României. „Sentința din Gala Bute face dreptate victimelor, adică oamenilor cărora le-au fost luați banii”, a scris Tolontan.

„Deși inaudibil, glasul celor înșelați e cel care vibrează acum. Victimele sunt cetățenii României, fie că sunt plătitori de taxe sau copiii și vârstnicii deposedați de banii cuveniți lor din cauza unui sistem care vămuia cu 10% contractele Ministerului Dezvoltării Teritoriale și Turismului. Iar banii se făceau șpagă. Pentru cine? 

De mită au profitat, spune sentința de azi, ministrul Elena Udrea, apropiații săi, PD-L și postacii plătiți să vă bată la cap vreme de 6 ani cum că, „în cazul Gala Bute, nu există nicio probă”!”, a continuat jurnalistul.

Cătălin Tolontan a făcut referire și la postacii care încercau să minimizeze dezvăluirile și să îi creeze o imagine favorabilă Elenei Udrea. „În acest timp, sute de mii de comentarii pe lună atacă în subsolul a mii de articole. Nu e nicio exagerare! Pe 20 iulie 2012, Cristi Călugăru îi comunică pe email Elenei Udrea că au fost monitorizate și s-au postat comentarii la 3.317 articole în doar 40 de zile!

Aceste opinii comandate și plătite din bani negri încearcă să creeze opinia majoritară, dubiul în capacitatea justiției și, în ultimă instanță, se pritocește neîncrederea că statul va rezolva cazul Gala Bute.

Postacii sunt biciuiți să vină cu atacuri noi, originale, nu să copieze unii de la alții”, scrie Cătălin Tolontan pe tolo.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult